fara...ea!

astazi ma simt ceva mai bine! :D nu vreau sa mai vorbesc despre experiente...."uitate", despre trairi dureroase, ptr k toata lumea le traieste, dar nu toata lumea le simte iar .... chestia asta intristeaza.... :(

ma gandeam la acea fata pe care o plac atat de mult (defapt, ma gandesc zi si noapte la ea), dar din pacate nu pot face nik, ptr k are prieten, iar eu, ca un omulet plin de bun simt ce sunt, nu fac nimic; nu vreau sa ma bag intre ei, desi as vrea... Ma limitez doar la a vorbi cu ea, din cand in cand, pentru ca imi place sa-i aud vocea, mi-o imaginez atat de aproape.... Atat de...gingasa, de inocenta, de frumoasa, iar zambetul ei ar face pana si ingerii sa roseasca si sa se indragosteasca de el; ochii ei caprui ascund o parte a nemuririi, o parte firava a dragalaseniei ei! ah, cat e de pustie....dorinta asta! :( vreau sa fac multe, dar nu reusesc nimic! :( ar fi bine sa renunt, dar nu cred ca vreau! nu vreau sa o las sa-mi scape.... Am mai facut asta si...am regretat! chiar si acum regret... Anyway, o las in pace, deocamdata; nu vreau sa ma bag intre "ei" si sa zica, dupa aia, k sunt vreun monstru sau ceva (asa am vazut in filme! din good guy, devii the bad guy, fara sa vrei :D)

nici eu nu mai stiu ce e bine! dar cine stie?

din...amintiri....

“Making a friend takes a moment; being a friend takes a lifetime...”

ma uitam azi pe niste poze mai vechi si.....vedeam zburand o idee, o...idee a mea, o idee despre...."cineva". Cum poate o fiinta umana sa placa o...alta fiinta umana atat de mult incat sa renunte la ea doar ca sa o vada.... happy?! in fond, a cui fericire conteaza mai mult? a ta sau a...ei? ca niste fiinte egocentrice, spunem ca noi contam, adik "eul/ego-ul "nostru conteaza, dar cum poti fi tu happy, daca persoana de langa tine nu e? cum poti privi in ochii persoanei de langa tine, CE POTI SA-I SPUI, sa-i dai incredere si sa vada, atunci cand sufera, ca.....intr-adevar nu e singura pe lumea asta atat de rece? poti face asta, printr-o pura sinceritate, printr-o eterna dorinta de a iubi, printr-o ratiune rebela de a imbratisa necunoscutul? poti sa-i zambesti, incercand sa uiti de tine? poti sa-i ridici moralul daruindu-i un strop de speranta?

da, putem face toate astea, chiar si mai mult de atat, dar....intr-adevar vrem? de putut, putem, dar de vrut...park nu-i atat de simplu. Dam dar vrem si ceva in schimb! normal....

oare de ce, cateodata, e atat de greu sa spui cateva simple cuvinte?nu poti spune: "Imi pare rau"..., "am gresit, facand aia....", "esti lumea toata pentru mine", nici macar "te iubesc!!!" nu poti spune! e drept, spunem toate astea, chiar des..., dar nu din suflet! nu o spunem din suflet!!! o spunem doar ca sa "trecem" mai usor peste unele momente, iar la prima ocazie, faza se repeta... Iar ne cerem scuze, iar vrajeli si tot asa... Si totusi, el/ea ne iarta! de ce? poate pentru ca....ne iubeste mai mult decat o facem noi, poate pentru ca...."cineva" inseamna "ceva" sau poate pentru ca si el ne minte si se minte facand sau spunand unele lucruri lipsite de sinceritate, poate pentru ca....ii este frica de sinceritate, de sentimente, de...... singuratate!

revenind la prima fraza, cum ca....tii atat de mult la cineva, incat esti dispus sa faaci orice, oriceee doar ca sa o vezi fericita! esti dispus, chiar sa...renunti la ea! sa fie o dovada de lasitate sau de bun simt? prin asta arati ca esti nehotarat sau...stii bine ce vrei? esti un invins sau...un....invingator??? In mod normal se zice k e bine sa lupti pentru persoana iubita pana-n panzele albe! dar daca acea persoana nu te vrea? sau poate e nesigura in privinta a ceea ce vrea, iar tu, prin a lupta, nu faci decat sa-i dai un imbold?! nu viata e imprevizibila! noi o facem imprevizivbila!!! noi o facem usoara sau grea, noi ii alegem....calitatea prin ceea ce suntem! alergam exact dupa ceea ce nu vrem sa prindem..., dar o facem din lipsa de etica, de bun simt, de siguranta, de....nestiinta prestabilita!

"sunt ceea ce sunt, dar nu-ti arat decat la momentul potrivit cum sunt!"

........

ideea de... "ieri"...

intrebarile ce-si cauta raspunsul, raspunsurile ce...se sustrag intrebarilor si tot asa.... Prin intrebari cautam raspunsuri, iar prin raspunsuri dam nastere altor intrebari.... :-?
ma intrebam zilele acestea daca sau nu se mai merita sa iubesti sincer si...cu adevarat in zilele noastre.... Evident, iubirea nu cunoste limite, fie ele temporale, fie materiale, fie socio-culturale sau de oricare alt "gen" abstract, pot spune! Am auzit mult si multe, cum ca iubirea zilelor noastre nu este nici pe departe asemanatoare celei shakespeariene, eminesciene (daca am ramane pe taramuri mioritice), iubirea zilelor noastre este materiala, egoista, saraca, inconsistenta si pot continua cu "cuvinte optimiste", de genul celor enumerate, dar nu e chiar asa sau cel putin nu la inceputuri, la inceputul unei relatii sau chiar inainte de inceputul acesteia! Iubim pentru ca ne "arde" ceva acolo inauntru si vrem sa....ne eliberam cumva; de multe ori sfarsim prin a...stinge acea flacara...incet..., incet...., incet si nu ne dam seama de raul facut. :( Noi nu ne dam seama ca...doar o viata traim si prin nepasare, chiar nesimtire, dam cu piciorul la ceea ce avem(sau am putea avea), ignoram un posibil bine, o posibila...adevarata iubire! s-a intamplat, se mai intampla si...se va intampla pentru totdeauna sa avem in fata noastra ceva bun si frumos, dar sa nu vedem....

enjoy the real life! the real people and the real friends!!!