Somewhere I belong...

Inceput Made by... Linkin Park. Cam asa ar fi mai toate inceputurile de zile mai putin bune, pe scurt... diminetile nasoale! Imi incep ziua cu o melodie pe care am avut-o in cap toata noaptea (in cazul asta ar fi melodia celor de la Linkin Park si anume....New Divide), melodie pe care o caut imedia si o ascult, defapt o reascult, ptr ca doar asa ma pot linisti. Poate m-ai intreba: de ce Linkin Park? Iar eu am sa iti raspund: de ce nu? Mai sunt doar cateva dintre formatiile rock pe care le mai ascult cu placere, fie datorita liniei melodice, fie versurilor, fie...vocii solistului: Breaking Benjamin, preferata mea; Linkin Park, 30 Seconds to Mars, Nickelback, Nightwish sau...Pink, Kelly Clarkson; ii ascult cel putin o data pe zi, pe fiecare in parte si asta ptr ca altceva mai bun nu exista, in materie de rock sau pop-rock...

Desi nu imi plac rock-erii, ptr felul in care arata, felul in care se imbraca, ii admir intrun fel ptr ca se dedica unui "obiect" si anume partea neagra a vietii. Fiecare vrea sa vada viata intro anumita culoare, iar rock-erii si-au ales culoarea neagra (spun ei), dar cea mai mare parte a lor opteaza ptr gri, dar fara sa stie asta! Culoarea gri simbolizeaza nehotararea, incapacitatea de a lua decizii, de a se adapta unui mediu... Nu stiu ce culoarea ar avea manelistii, dar pe acestia cu siguranta ii detest si asta nu ptr ca asculta genul acela de "muzica", sau ptr ca tot timpul vorbesc despre: bani, masini, fetitze, dusmani, etc, ci ptr ca nivelul lor de inteligenta se ridica undeva la nivelul genunchilor unei broaste! Felul in care se imbraca, felul in care vorbesc (ma mir ca acestia pot vorbi, la cat de bogat este vocabularul lor), felul in care gandesc...sau cred ca ar trebui sa ma opresc aici ptr ca aici imi da eroare, nu stiu din ce cauza!

Nu ca m-ar interesa carui gen de muzica apartine fiecare omulet de pe acest pamant; fiecare asculta ce vrea, ce ii place, ce il face sa simta bine sau important in societatea lui proprie. Ce voiam sa punctez e faptul ca...in fiecare dimineata ma trezesc cu un diferit stil de muzica, iar azi a fost randul rock-ului...., asa ca, acea zi este influentata de "melodia de dimineata"!

This is how you remind me...Nickelback, dramatism transpuns intro lumina dura, metalica... In orice gen muzical, pricipala tema dezbatuta este, binenteles...about L.O.V.E. Un cuvant placut, dar care doare, un sentiment placut, dar care doare, chiar si atunci cand esti happy, chiar si atunci cand ai senzatia ca esti iubit mai mult decat oricine si orice din lumea asta.... Doare, dar intro masura minuscula, ptr ca ai vrea sa se repete la nesfarsit, acest sentiment, ptr ca nu stii ce iti rezerva ziua de maine, ptr ca...incerci sa faci ceea ce crezi ca e mai bine, ptr a face persoana de langa tine cat mai fericita si..., de ce nu, dependenta de iubirea pe care i-o porti, astfel incat, se pare ca tu esti cel dependent, ptr ca incerci sa fie cat mai bine, ptr ea/el, dar acea pers sa nu o vada asa cum o vezi tu, ci mai mult, poate sa o vada si sa o inteleaga gresit: ca pe cucerire a independetei proprii! Fiecare dintre noi avem nevoie de aer, de spatiu, ptr a putea respira in voie, avem nevoie de libertate, ptr a ne putea invarti, avem nevoie de siguranta si liniste!

Incercand sa te cunosti pe tine insuti, il vei cunoste si pe cel de langa tine. Daca stii ce vrei tu, vei sti si ce vei vrea de la ea/el... Rabdarea, increderea, intelegerea... reciproce, comunicarea mutuala, nu fortata sunt doar cateva dintre etichetele unui bun demers, ptr a constitui o legatura stransa intre o ea si un el! ...bine, sa nu se creada ca dintro aventura nu se poate naste o lifetime love, ptr ca se poate; orice este posibil.. Trebuie doar sa credem!

As fi vrut sa scriu despre altceva (asta ieri, ptr ca am fost nitel deprimat, iar paginile blogului se umplu doar atunci cand sunt in acea stare :D )....

LOVE e joaca de copii; cand cresti mare, ea dispare! Ce inseamna asta? Sau ce cred eu ca inseamna asta... La oricare inceput de drum, de LOVE, ne comportam ciudat, avem rectii din cele mai diferite, si uneori originale, astfel incat s-ar parea ca suntem ciudati, cazuti din cer sau, de ce nu, putin retardati! :D Cand iubesti, esti happy all the time, esti parte din universul ei/lui, nu te intereseaza nimeni si nimic, astfel incat dai frau liber imaginatiei si faci diverse nebunii (asta nu este universal valabil). Razi, glumesti, zambesti tot timpul, treci mai usor peste problemele cotidiene, care, poate odata ti se pareau cele mai dificile si aveai impresia ca nimeni si nimic nu te poate ajuta, ca pe nimeni nu il intereseaza necazul tau, dar acum...., acum stii ca ai pe cineva care este dispus 24 de ore din 24 sau poate chiar 25 din 24, 30 din 24 sa-ti fie alaturi, sa iti arate ca...cineva acolo sus te iubeste mult, mult de tot. Dar pe timp ce trece, acest sentiment dispare, copilul din tine se refugiaza intrun colt intunecat, unde nu aude si un vede decat...propria fiinta!

Savin' me (nickelback)... Save me de la o viata intunecata, in doi (tot timpul vedem cupluri care traiesc impreuna dar separat); lipsa comunicarii ii face sa spere in ceva si mai si (de parca ar exista asa ceva). Toti suntem la fel, dar felul nostru de a fi ne face sa parem unici! Daca am fi unici, nu am sti sa ne acceptam conditia, nu am sti sa ii acceptam pe cei de langa noi, nu am sti sa...ne intelegem pe noi insine! Depinde de fiecare ce vrea sa inteleaga... NU de putine ori avem impresia ca suntem mai buni decat...X-ulescu (Icsulescu) sau Y-ceanu (Igreceanu), ca nu merita atentia noastra, ca nu merita sa ne fie prieteni/iubiti, ca nu merita nimica; doar oare noi, cei care gandim asa, meritam atentia lor sau a altora? Judecam dar nu acceptam sa fim judecati!

Faptul ca acum scriu, nu inseamna ca asa sunt in viata de zi cu zi; acum scriu despre....idei, sentimente, trairi, etc, dar in viata de zi cu zi ma comport ca si cum as fi o alta persoana (vorba cuiva). Ce fac diferit? Doar ma comport cum o fac de obicei: zambesc, glumesc, spun si fac diverse lucruri pe care multi nu le inteleg. Uneori dau impresia ca sunt nehotarat si poate asa si este; uneori as vrea sa fac sau sa spun ceva, dar nu am curaj; as vrea doar sa...fiu eu, fara sa fiu luat la intrebari! Nu de putine ori am fost pus sa comport astfel incat sa captez atentia cuiva, sa ma comport diferit de cum o fac in viata de zi cu zi, ca mai apoi sa ma simt penibil, interpretand un personaj care nu mi se potriveste. As vrea doar sa fiu in "eu", sa ma simt in largul meu, sa fiu acceptat asa cum sunt (nu ca nu as face asta, doar ca unii nu ma inteleg :D ). Am renuntat de multa vreme sa fac pe placut cuiva, sa ma schimb, doar de dragul acelei persoane, ptr ca mi-am dat seama ca sunt incorsetat intrun chip fals, port o umbra mai neagra decat de obicei! Cine ma vrea, ma place asa, nu? :P Viata merge inainte with or without YOU!!! Nu vreau sa ajung la 40-50 de ani si sa regret ca nu am avut "voie", in tinerete, sa fiu eu insumi, alaturi de persoana nepotrivita... De curand, era sa fac o greseala!

Better safe, than sorry!

nimic de zis...

ai zis ca vii, dar vad cum pleci,

ai zis ca poate intro zi
lumina soarelui nu va pieri
ca lumii-ntregi nu-i va pasa
de toate strigatele reci;
de ce nu stai? de ce sa pleci?
de ce te-nchizi in lumea ta?

pierdeam adesea al meu gand
prin vițe seci, de ploi, arzand...
priveam, pierdut, prin univers
spre cadrul aspru de neant
eram surpins de-al tau sarut
caci era trist si poate scurt,
era murdar, dar si galant...

se poate sa ma fi pierdut,
sa-mi cada chipul printre nori
se poate sa...ma fi ascuns de zori
sa-mi pierd privirea in trecut....
dar asa sunt eu si poate tu...
traim, fara sa vrem, acelasi timp,
doar tu esti eu, iar eu sunt tu

Have a little faith ... in me...

Incearca sa cunosti omul din spatele mastii! O masca pusa doar de dragul tau...Eu zambesc, ptr ca vreau sa te vad fericita, chiar daca in sufletul meu exista o alta stare, chiar daca...ma doare; vreau doar sa te vad zambind! :)

Ma las cuprins de sarbatoare,
De chipul tau, de-a ta splendoare,
Visez, pierdut, a ta privire
Ma scald in fiecare gand
Si printre lacrimi de iubire
Zaresc magie pe pamant....

Nothing hurts like...love! ...sau cel putin asa zice Daniel Bedingfield... Omul asta chiar are dreptate! Iubirea, acel feeling suprem, ne ridica si ne coboara intro clipa, fara avertismente, fara pernute moi cu care sa ne atenueze durerea cazaturii; ne prinde, de fiecare data cu garda jos si ne loveste unde ne doare mai tare: in inima! Care ar fi sacrificiul suprem "daruit" acestor emotii de neegalat? poate doar emotiile in sine; pentru ca simt ceva pentru tine, sunt dispus sa fac orice, dar absolut orice, doar pentru a te sti fericita..., cea mai fericita fiinta din lumea asta individuala. Nu ai cum sa spui ca esti cea mai fericita fiinta de pe Terra ptr ca nu avem de unde sti cum se masoara fericirea. O persoana este mai fericita decat alta, dar toti traiesc acelasi grad de fericire, la un moment dat, dar asta depinde de asteptarile proprii; daca acestea sunt depasite, atunci, da...esti considerata cea mai fericita fiinta de pe pamant sau din tot universul.

Nu sunt o fire pesimista, ci doar...treptat-treptat imi pierd speranta, pierd din vedere acea luminita de la capatul tunelului si asta nu ptr ca nu ar exista, ci ptr ca pe zi ce trece imi plec tot mai mult privirea, astfel incat spatiul vizual devine din ce in ce mai limitat; vad mereu aceleasi lucruri apasatoare, aceleasi obiecte lipsite de viata, aceleasi gauri din asfaltul posomorat... Chiar nu sunt o fire pesimista deloc!!! Imi place sa privesc inainte, imi place sa zambesc, sa descopar, sa lupt, sa traiesc, sa visez, sa sper, sa simt, sa ating, sa daruiesc... Ma intreb care parte este mai puternica, in momentul de fata?! Dorinta de a trece peste momentele mai putin bune sau meditarea la acel ceva care mi-a rapit inima, chiar si ptr cateva clipe?

Cineva, fiind la apusul zilelor, a fost intrebat: "care sunt greselile facute, pe care le regreti cel mai mult?" iar raspunsul a fost unul uluitor (cel putin din perspectiva mea): "nu regret nimic! nu regret nicio greseala, ptr ca daca as face acest lucru, nu as fi reusit sa invat din greseli, astfel incat sa nu le mai repet..." Sunt cuvinte pe care vrem sa le spunem, dar nu avem curajul, emotii pe care vrem sa le lasam sa isi ia zborul, dar nu gasim puterea necesara de a le elibera. Imi pare rau! ...dar la ce bun? Parerea de rau nu rezolva mare lucru! Parerea de rau este o ...senzatie nasoala, de care vrem sa scapam, doar ptr a ne simti bine si a face uitate acele rele pe care le-am facut. "Scapam" de acea parere de rau doar daca suntem iertati... Problema e ca multe se iarta, dar nu se uita, iar lucrurile nu vor mai fi niciodata la fel!

Have a little faith in me... De ce zic asta? Hai sa dam carapacea jos, hai sa aruncam acel invelis si sa incercam sa descoperim ceea ce e cu adevarat important: ceea ce simt si nu ceea ce fac! Ai incredere, ai rabdare, lasa-ma sa iti arat cum sunt si de ce sunt in stare! La un moment dat imi pierdusem increderea in mine, dar ceva, cineva m-a facut sa vad lucrurile altfel; m-a facut sa imi recapat suflul, spiritul de viata, dorinta de a arata ca sunt ... o parte din soare...

Just...let me be me! :)

Leave me alone!

Leave me alone... Se intampla sa ma si satur de unii oameni, pe care, momentan, ii vreau ceva mai departe de mine si asta doar din cauza ipocriziei, fie din parte lor, fie din parte mea! Oamenii greu se inteleg unii pe ceilalti si asta nu din cauza ca ar fi batuti in cap, ci mai degraba din cauza indiferentei cu care trateaza viata; acea viata care, vrand-nevrand se interpune in viziunea lor, a tuturor... De cate ori privim cu intensitate la ceea ce ne inconjoara? De cate ori incercam sa ne apropiem de cei de langa noi, nu numai fizic, ci si moral, spiritual? De cate ori incercam sa ii intelgem, sa le intelgem durerea, temerile, nevoia? De cate ori incercam sa ii privim, macar? De cate ori le acordam O SANSA? De foarte putine ori sau...chiar niciodata! Si asta nu pentru ca ar merita, ci pentru ca nu ii consideram egalii nostri, ii vedem ca niste paria, intro societate numai a noastra, un univers propriu in care nu au o sansa decat cei mai buni, dintre cei buni, cei mai puternici, cei mai frumosi, cei mai bogati; cei pe care ii vedem si ii ridicam in slavi, iar ceilalti sunt niste suflete pasagere!

Traim intro lume ciudata, un spatiu egocentric, traim ca sa visam, dar sa nu permitem si altora sa o faca, ne cerem drepturile, dar uitam de obligatii, incalcand drepturile altora...Zi de zi, mergand pe strada, in tramvai, autobuz, parc, facultate, etc, etc vad o mare de oameni, un grup informal; fiecare membru al acelui grup e un solitar, un intrus in zeci de teritorii. Tot timpul avem impresia ca doar noi contam! Si poate ca asa si este! Poate ca numai noi contam, iar ceilalti sunt simpli trecatori, pe aleea noastra, dar la fel trecatoare sunt si "obiectele" la care tinem enorm: un obiect vestimentar, un accesoriu, un obiect casnic, un animal de casa. Suntem nascuti ca sa judecam, dar de cele mai multe ori o facem gresit!

Faceam referire la cei de langa noi, acele suflete pasagere, care nu sunt simpli straini, pe care ii vedem o data in viata sau poate, intamplator, pe strada, de cateva ori, ci sunt acele persoane cu care interactionam ZILNIC, dar pe care nu le bagam in seama, nu le vorbim, nu le zambim sau nici macar nu ii privim in ochi! Sunt acele persoane cu care ne petrecem timpul, dar nici macar nu stim ca exista! Sunt acele persoane care si-au deschis inima, pentru noi, dar noi le-am intors invitatia! Nu spun ca ar trebui sa ne indragostim de orice persoana care ne declara iubire, ci sa le o dam o sansa sa faca parte din grupul nostru de prieteni, sa incercam sa ii cunoastem si sa ii acceptam asa cum sunt, sa lasam deoparte capriciile si ifosele care nu fac altceva decat sa ne acreasca si spre uimirea unora sau altora, tot pe noi ne vor rani mai departe, tot noi vom suferi din cauza lor, iar acele persoane care au decis sa-si deschida inima pentru publicul larg vor fi fericiti, vor iubi si vor fi iubiti, se vor simti impliniti pe acest pamant si in aceasta viata, vor imbatrani usor si isi vor accepta soarta, pe cand, ceilalti, "acriturile" isi vor plange mereu de mila si se vor intreba cu ce au gresit, "ca doar sunt frumos, destept si bogat", uitand de aroganta, ipocrizie, egocentrism, nesimtire si asa mai departe!

A fi om e lucru mare; dar depinde ce fel de om... Oameni sunt multi, dar cati dintre ei sunt cu adevarat OAMENI? Cati dintre ei intind o mana celor care au nevoie? Cati dintre ei dau si altora din putin lor? Cati dintre ei acorda sanse? A fi om nu inseamna numai a avea doua maini, doua picioare, un cap si un trup! Pe langa toate alea, a fi om inseamna a avea si o rotita acolo sus si un mecanism divin,ceva mai jos, acolo unde se presupune a stationa inima!

Tot timpul asteptam "ceva" de la cei de langa noi, asteptam sa ne ridice in slavi, sa ne spuna ca suntem extraordinar de frumosi, destepti, ca suntem totul pentru ei; sa ne varse o cascada de complimente, in care sa ne innece. Asteptam..., asteptam....si iar....asteptam! Iar cand e vorba de dat, de facut, dintro data, gura isi pierde lungimea, aerul nu vrea sa mai iasa din piept, ne pierdem ratiunea, vorbim limbi straine si neinteresante si ii "innecam" intrun pahar cu apa, umplut pe jumatate!

E greu, e obositor, e deranjant, e malefic sa tot alergi dupa dulci nimicuri!

The spirit of adventure

As vrea sa fie pe pamant, mereu lumina si culoare,
As vrea sa fie in al meu gand doar al tau chip, a ta splendoare!
Ma las pierdut in umbra vremii, 'n al tau suras, a ta privire,
Ascult doar inimile calde, ascunse'n lacrimi de iubire...

Aventura inseamna a te lua la tranta cu viata, a stoarce, particula de curiozitate, din necunoscut!
Linistea in care ma afund zi de zi nu face decat sa-mi strecoare, in idei, notiuni abstracte, cuvinte interzise, imagini permise doar visarii, cu ajutorul nesimtirii si detasarii de ... aceleasi dulci nimicuri... Zi de zi, timp de vreo cateva luni incoace, am in minte aceeasi imagine a unei persoane pe care, nici eu nu stiu cum, nu stiu de ce, am ajuns sa o...pun deoparte, "acolo", sa o pastrez, dar pe care incerc sa o scot, incet-incet, fara sa ma afund in acea vesnica povara de a fi...eternul refuzat. Vreau sa ascult melodiile care imi plac, fara sa ma afund in ganduri care dor, vreau sa vizionez filmele preferate, fara sa imi "creez" o idila cu nu stiu ce fantasme, vreau doar sa reincep a trai in realul de zi cu zi!

Viata este, intr-adevar, o aventura, iar noi pornim in cautarea unei alte aventuri, ignorandu-ne viata, aventura cu care ne-am nascut! Ne aventuram, cand: deschidem ochii, imediat dupa nastere, ne aventuram odata cu primii pasi, ne aventuram atunci cand deschidem ptr prima data "usa" scolii, atunci cand simtim primul fior al sentimentelor, cand ne indragostim pentru prima data, atunci cand spunem primul "te iubesc"; cand privim lacrimile de bucurie din ochii celor la care tinem; ne aventuram cand ne daruim intreaga inima celei/celui pe care o/il iubim. Viata inseamna o promisiune facuta catre noi insine, o promisiune prin care "ea" va insemna totul, iar scopul va fi acela de a o face cat mai fericita. La inceput e greu ptr ca, egocentrismul va avea rolul principal, dar odata cu trecerea timpului ne vom da seama care ne este menirea...

Arunc un ochi pe geam si nu vad decat....un gol imens: natura moarta, copacii dezgoliti, oamenii ascunsi de venirea pe nesimite a gerului, imi vad toate gandurile si dorintele undeva dincolo de sticla care desparte cele doua "lumi"; inauntru e cald, afara e frig! Asa e de obicei sau poate chiar, tot timpul e asa: inauntru e cald, iar afara e frig... Spiritul aventurii ne face sa iesim in frigul de afara, sa cautam, in multime, pe "acel" cineva si sa il atragem inauntru, unde e cald si bine, numai ca nu putini sunt aceia care prefera sa stea afara, in frig, care prefera sa se amageasca cu o "ceasca de ciocolata calda" sau "un ceai fierbinte, incalzindu-se doar ptr o scurta perioada, poate prea scurta, ptr o temperatura asa de scazuta...

Oricum, nu mai conteaza! In perioada asta vreau doar sa ma bucur de magia sarbatorilor,, vreau doar sa simt, ce simteam candva, atunci cand...asteptam cu nerabdare pe...Mos Craciun, vreau doar sa privesc in ochii celor dragi, ochi umpluti de bucurii non-materiale, bucurii sfinte din priviri sfinte, bucurii pretioase, cele mai pretioase...restul sunt doar cuvinte! Cine te poate iubi mai mult decat cei langa care ai crescut, decat cei care te pretuiesc ptr ceea ce esti si nu ptr ceea ce ai, decat cei care...ar da orice doar ca sa te vada fericit! Craciunul este doar o fila din calendar, pe cand iubirea este o poveste de viata, un basm care are tot timpul un happy-ending, ptr ca iubirea adevarata nu se sfarseste NICIODATA!!!

Es que me gusta tu cara, me gusta tu pelo,/ sonar con tu voz, cunado dices te quiero/ me gusta abrazarte, perderme en tu aroma,/ poder encontrar en tus ojos el cielo/ me gusta tu risa, me gusta tu boca,/ me gusta creer, que por mi tu estas loca,/ como quiero, que sientas conmigo la calma y cuando llegue la noche....cuidarte el alma! Cuidarte el alma....

Iubirea, prin formele ei, e singura care ne va acompania toata viata! Iubesti cand suferi si suferi cand iubesti, iubesti cand te bucuri si te bucuri cand iubesti; desi nu tot timpul se intampla asa, esti iubit cand daruiesti iubire... De cele mai multe ori, esti iubit cand daruiesti iubire!

Iubirea se invata!!!

Jurnal de bord; ziua unei nopti aleatorii! <>

Incep cu un "Lost in You", ptr ca e normal sa scriu ce simt, nu? A trecut cam mult timp de cand nu ne-am mai intalnit, au fost alegerile prezidentiale, avem un nou vechi presedinte (neinteresant), au fost alte 3 evenimente, sa le spunem....majore, evenimente care tin de indentitatea unei laturi nevoielnice ale subsemnatului si a mai fost ceva, ceva care inca exista si troneaza, cu o nesimtire permisiva, acolo sus, in inima mea! Lost in you, Can't get you out of my head, am ajuns chiar sa cred si sa simt ca ...Everything I do, I do it for you! Eh, poate ca e normal sa simt lucrurile astea ptr ca se apropie sarbatorile de iarna, zilele legale in care "a darui" este practic o necesitata, depasind cu mult gradul de obligatie, obligativitatea facand coalitie cu bunul simt, cu respectul, sinceritatea, ajungandu-se la...un tratat de sentimente ancestrale, pe alocuri fanteziste! :X

You look so beautiful, chiar si atunci cand nu esti in fata mea; tu esti un...pui de inger, ratacit in lumea mea, esti o dorinta nestatornica, cazuta din inaltul viselor mele, esti o printesa dintrun regat pierdut pe o mare involburata... You are everything! Acum trebuie sa-l "citez" pe Laurentiu Duta si sa spun ca am....reajuns sa fiu un "visator". Ziua ma las furat de gandurile care ma duc la tine, in lumea ta, aparent mirifica, dar care ptr mine e o lume de vis, noaptea abia daca reusesc sa adorm, iar atunci cand inchid ochii, vad doar chipul tau scump, dragalas, ochisorii aia zambitori, de care am ajuns sa... fall in love, again and again and...again! Cred ca daca era zapada, eram si mai si!!! :)))) iarna, in preajma sarbatorilor, cand zapada ajunge sa-mi acopere acea parte a sufletului meu ranit de neimplinri, de sperante desarte, de visuri spulberate, imi este deajuns sa privesc indelug acel covor alb, apoi trag aer in piept si ... stiu ca de maine va incepe o noua zi, voi avea o noua sansa la viata si le sentimente mai colorate! :)

Ma uitam in urma, peste momentele in care cadeam deprimat si ma intrebam de ce nimic nu merge asa cum vreau, de ce nimic bun nu mi se intalmpla? Ei bine, m-am inselat dorindu-mi "lucruri" neinsemnate, care desi si stiam ca nu-mi vor face bine, voiam cu disperare sa le am, pana cand m-am prins (precum laptele :P ) de ceea ce vrea viata sa-mi ofere si ce vreau eu de la viata! Sunt exact acele lucruri marunte care aduc un strop de zambet, pe figurile noastre "impodobite" de griji, de gelozie, la adresa celor din jur, care aparent sunt mai happy decat noi, insa catalogam asta prin supozitie, sunt acele lucruri, aparent marunte, dar care fac diferenta: o privire calda, un zambet sincer, o strangere de mana vanjoasa, o imbratisare ca la mama acasa! Doar zambind si iubind sincer, vom trece mai usor peste toate greutatile, doar daruind din adancul inimii, vom primi inzecit bunatate, iubire, recunostinta, respect; intingand o mana, cuiva, la nevoie, la randu-ne, intrun moment de cumpana, vom primi aceeasi mana, poate mai ferma si mai rapida decat cea pe care am oferit-o noi.

In ultimele 2-3 sapt m-am simtit special, m-am simtit implinit, chiar daca, inca nu am "materiile" de care am nevoie ptr a-mi incepe viata! Poate ca, undeva acolo sus, Cineva ne iubeste, poate ca si aici jos este cineva care ne iubeste, dar noi nu stim cum sa acceptam acea iubire, iubire de care avem atat nevoie ptr a fi cu adevarat happy! :) Ce s-a intamplat in aceste 2-3 sapt? Hmmm, mi-am simtit prietenii mai aproape, am cules mai multe zambete, am atins mai multe suflete decat de obicei; m-am simtit prins intrun cerc, care treptat-treptat se largeste, isi mareste aria de cucerire a unor noi imperii!

Acum mai vreau doar sa....te strang tare, taaare de tot in brate, sa te prind de mana si sa nu-ti mai dau drumul niciodata (un termen defint ptr...mult, mult timp), sa te privesc in ochi si sa ma las pierdut in oceanul ochilor tai si...mai vreau sa ...., sa te pot face sa te simti cat se poate de happy! :X

Nu uita: " Fericirea se invata!" :)

Just for you...

I guess my heart will never change! :) Cuz they call it, we call it, I call it...LOVE!!! Acel "YOU" din titlu nu se mai refera la cineva anume, ptr ca nu mai exista cineva de care sa fiu cat de cat in love... With all those rejections, I simply...gave up; nu are rost sa continui ceva ce nici macar nu am inceput... :) Nu pot sa zic ca acum sunt mai happy, dar pot sa zic doar ca acum mi-am ridicat acea pietricica imensa de pe suflet!!!:)

"just for you", o melodie super misto de-a lui Lionel Richie. Poate ca cineva, candva, undeva va indrazni sa embrace this feeling, poate ca ptr ea aceste versuri ale lui Lionel Richie vor insemna ceva aproape de divinitate: "my heart is breaking, just for you, my arms are open, just for you, and this tears i'm crying are...just for you!"... Anyway, acum ma simt eliberat, chiar daca adorm, din cand in cand cu amaraciunea sau cu un gol imens in suflet, ma simt...young again; young, beautiful, funny, poate si nitzel stresant! :D

E interesant cum ma percepe lumea, ptr ca nu taota lumea e dispusa sa-mi accepte comportamentul, nu toata lumea e smart enough sa ma inteleaga, sa-i inteleaga pe cei din jur sau..., cel mai important, sa se inteleaga pe ei insisi. Fiecare are propiul lui univers, propriile reguli, propriile credinte, iar cand vine cineva din exterior ii este greu sa-l accepte asa cum e! In "meseria" mea ajung sa interactionez cu oameni incepand de la cele mai scazute trepte ale varstei, pana la cele mai inalte, dar asta nu ma desconsidera ptr ca inca din cele mai vechi timpuri am avut de-aface cu persoane de diferite varste... Imi plac oamenii! Imi plac mult oamenii!!! Oamenii sunt niste masinarii complexe, niste teatre de lupta, niste teritorii ingradite de personalitati abstracte, niste catacombe sinistre si un colt de rai fonic placut; all in one! :)

Acesta este unul dintre acele lucruri care ma poate face sa pasesc mai departe in diferitele-mi stadii ale vietii, atunci cand am un esec, privesc ambele extreme: minima, la care ajungem fara prea mare efort (sau dimpotriva, din cauza unui efort suprasaturat) si maxima, la care se ajunge prin munca bine definita, conturata si sustinuta de idei reale, originale!

Esecul... Ce este esecul? Esecul este necredinta in capacitate! Necredinta vine din interior si anume din lipsa de intelegere a "subiectului" dorit, non-evaluarea capacitatii proprii, in concordanta cu capacitatea acelui subiect, o supozitie ireala, un factor extern care ne supune la presiuni, presiuni la care nu putem face fatza! Cand tu, ca om, vei realiza si vei intelege cu exactitate ce iti doresti de la viata, atunci vei fi pe deplin fericit!!! Cu totii speram la o iubire imposibila, cu totii plangem dupa o persoana la care am tinut enorm, o persoana pe care am ajuns sa o iubim si sa o pretuim mai mult decat propria persoana, dar surpriza...cersind iubire, vei obtine suferinta!!! Una e sa-i spui unei persoane ca te atrage, fie prin prezenta, fie prin inteligenta, rafinament, etc, iar acea persoana sa-ti impuna o limita, o bariera, iar tu sa respecti acea limita si altceva e sa faci/simti ce am enumerat mai sus, dar fara ca tu sa respecti acea bariera! Daca omul nu te vrea (chiar daca mai devreme sau mai tarziu va regreta, ptr ca nu te-a inteles asa cum ar fi trebuit, nu ti-a inteles sinceritatea si bratele deschise atat de larg..., atat de.....altruist), nu are rost sa insisti si asta pentru ca, fie dispune de un sadism de neimaginat in diferite momente mai proaste ale vietii lui si se va folosi de tine, fie te va ignora, te va trata cu dispret, va fugi de tine, in celalat capat al lumii, ori de cate ori de va zari....si atunci, te intreb, de ce sa superi ptr o persoana care nu te vrea, o persoana care nu te merita?

Acum, daca ar fi sa fac referire la propria-mi persoana...as zice urmatoarele: lumea imi zice ca sunt sad (si asa e), dar asta nu din cauza ca mai sufar pentru cineva, pentru ca acea persoana mi-a "explicat" pe cat de clar posibil ca viitorul nostru nu poate interactiona; sunt sad, ptr ca...nu-mi ies lucrurile asa cum as fi vrut, atat in plan sentimental dar si in cel profesional. As fi vrut sa vorbesc cu cineva despre tot, sa ma descarc, poate sa alerg dupa niste sfaturi, dar nu prea se gasesc persoane dispuse sa inteleaga, dispuse sa fie sincere prin ceea ce urmeaza sa spuna, sincere atat cu si fatza de mine, dar mai ales sincere fata de ele insisi! E usor sa asculti pe cineva dar fara sa auzi ce zice... Well, suntem unici pentru ca nu sutem lasati sa patrudem in spatiul celuilalt! :) Chiar si aceia pe care ii credem atat de ...deschisi, atat de binevoitori, au si ei ceva de ascuns, au ceva de comentat, au idei la care nu pot renunta, au un spirit "rasfirat" de unicitate pe cere nu si-l dezvaluie decat intro proportie infima...

Ca incheiere mai spun atat: I can be another you! ...iar asta nu copiindu-te, ci fiind next to you! :) Da-mi un add in lista ta, pune-ma in friends list, da-mi un buzz special, seteaza un IMVironment dispus sa ne creeze un smooth mood...,give me a call, once in a while si intreaba-ma de sanatate! :) nu mai sta pe invisible si nu mai pune acel busy, pentru ca e foarte stresant si incep sa-mi schimb parerea despre tine!:( nu te mai preface ca nu exist, pentru ca si eu voi incepe sa nu te mai cunosc si voi renunta la tine! lista fiind inima ta, "eu"=prietenia...