duminică, 26 septembrie 2010

Uses omebod ytol ove

Once upon a time...cam asa incep, de obicei, povestile, evident, in engleza, ca in romana ar suna asa...: a fost odata ca niciodata, ca de nu ar fi, nu s-ar mai povesti...., bla, bla, bla... Povestile sunt, de cela mai multe ori cu un happy ending: printesa a fost salvata de flacaul cel vitez, din ghiarele balaurului sau din vraja nu stiu care babornite, ce se crede vrajitoare!
In viata de zi cu zi, traim si noi, fiecare, cate o poveste, care mai de care mai...speciala si asta nu din cauza faptului ca ar veni un print, calare pe cal alb, care sa salveze printesa de furia babornitei, ci mai degraba printul nu este decat...speranta, care sa ne salveze de vraja deznadejdii! Pitzipoancele si pitziponcarelile pe care le vedem si pe care, "chipurile", nu le apreciem sunt cele care ne fac viata mai usoara, indiferent daca suntem fete sau baieti, ptr ca...acele fete sunt un model ptr noi. Un model nu trebuie sa fie, in mod special, pozitiv, ci pur si simplu un fapt care sa scoata ceva in evidenta; este acel ceva care a scos capul in fata, avand curajul de a fi , de a exista! ...daca este aprobat sau dezaprobat, asta este o alta poveste...



Nu voiam sa aduc asta in discutie, asa ca nici nu mai continui.
Titlul pe care l-am dat postarii nu este gresit sau...este gresit, dar intentionat: "use somebody to love!" Aceasta...sintagma este des folosita, in mintea mea cea inchistata, dar...daca tot o folosesc, cred din ce in ce mai mult in ea. Motivul este simplu (cel putin in viziunea mea): 2 is better that 1 !
In doi exista viata, in doi exista iubire, daruire, sentimentul de unitate, exista dorinta, se simte implinirea, lucrurile, chiar si cele mai dificile sunt mai usor de dus la indeplinire, daca....exista cineva care sa-ti fie alaturi, cineva care sa te sustina la bine, dar mai ales la greu!!! In doi ai parte de....lumea intreaga, pe care o gasesti in persoana de alaturi...
"Poate pentru lume esti o singura persoana, dar pentru mine esti lumea intreaga!";
"Inima mea bate, dar numai tu o poti asculta..."
"Zambetul tau, privirea ta, daca le-as zari, in fiecare dimineata, ptr tot restul vietii, ar fi cele mai mari comori de pe pamant!"
"Singurile minuni petrecute in viata mea au fost atunci cand te-am intalnit, m-ai facut sa ma indragostesc de tine si faptul ca ai ramas si esti inca langa mine..."



Este adevarat ca iubirea trece prin stomac, dar important este ca nu se opreste acolo. Multi spun ca in zilele noastre nu mai intalnim iubiri adevarate, ptr ca mai toata lumea este in cautarea fericirii aurii, verzi, etc. Acele persoane vor fi fericite, dar pana la un punct si apoi gata! Cand isi vor da seama ca au gresit, se vor lasa de meseria de superficialitate, dar poate ca atunci va fi prea tarziu; mult prea tarziu....

Fericirea este o...gaselnita care ne simplifica existenta, intr-un mod complicat!
Viata in doi este nebunie curata, dar este o nebunie ce ne tine in viata! Nimic nu este mai placut decat sa iubesti si sa fii iubit, intr-un mod atat de sincer, incat o viata nu ar ajunge sa iubesti pe acea persoana atat de draga noua...

I can't stand to fly, I'm not that naive[...];
I'm nore than a bird, I'm more than a plane
(five for fighting - superman)



I really miss that.... :(

A fost un inceput ce s-a sfarsit,
Si un sfarsit ce ce-si cauta-nceputul.
Din lumile neintelese, poate renaste un nou nimic
Din toate acele stari de veghe apune-o lume, cate-un pic....
Traiam sa inteleg neintelesul,
traiam sa colind universul
Eram mereu o umbra, poate,
Ce-si rasfira credinta-n noapte
Un nor de negura nestinsa,
Un luptator, in zari nescrise
Iar toata patima intinsa
Avea sa cada-n carti inchise!

Nimic nu pare a fi ceva,
Dar totul este-un strop de vis...
Privirea dulce ce n-o pot vedea,
Sarutul care imi este interzis...

Visez o lume-nchipuita de dor ascuns, de ploi suave,
Visez s-adorm, inca o data, in bratele-ti moi si firave
As vrea sa-ti simt cat mai aproape, buzele-ti dulci,
Sa simt mireasma de parfum, sa ma seduci...
Visez sa vreau sa mai visez, un strop de lacrima nebuna
As vrea sa pot, as vrea sa simt acele clipe...impreuna!

As vrea sa fac atat de multe, dar ai plecat; tu nu mai esti!
Acum doar caut happy-end-uri, asa cum vad doar in povesti...
Ai fost candva o lume-ntreaga, un suflet cald si primitor,
Ai fost o raza de speranta si al meu inger pazitor,
Ai devenit o umbra rece, un plans pierdut, in amintiri
Si toate-acele clipe calde, nu mai sunt decat "fostele iubiri"!

Mi-e dor de clipele plecate, in univers, pierdute-n zbor,
Mi-e dor de clipele in care nici nu stiam ce-i ala dor....

sâmbătă, 18 septembrie 2010

Coltul de rai

In lucruri simple ma regasesc
In visuri ascunse pretind ca iubesc,
Astept doar sa caut si stau sa culeg,
Astept sa devin un pui ingeresc,
Un strop de speranta si sa imi doresc
Sa am ce m-ar face sa nu mai alerg!

Tristetea ma face sa vreau sa m-ascund
De lume sa fug, sa ma intrepatrund...
As vrea sa incep sa nu mai decad
Sa caut prin vise tristetea celesta,
Sa-nvat sa-nteleg minunea adversa
Si-atunci cand e greu, nu vreau sa mai cad!

In cine sa cred? pe cine sa strig?
Pe cine, in brate, mai pot sa cuprind
Fara sa plang, atunci cand mi-e dor?
Pe cine-as putea sa stiu ca ating,
Si plin de nadejde, doru-mi sa sting?
Cine-ar putea sa ma-nvete sa zbor?

E noapte, e frig, e-un vuiet amar,
Iar colturile noptii se definesc in glosar...
Isi pierd din culoare, acele cuvinte
Care odata se razvrateau ambiental
Insa, acum, totul e trist, e-atat de banal
E-o atmosfera suava, cersind prin morminte...

Coltul de rai e-un copil mofturos,
E clipa nebuna intoarsa pe dos,
Un vis ascendent spre naravuri desarte...
As vrea, doar sa simt, atunci cand traiesc,
As vrea sa-nteleg de ce mai iubesc,
Iar cand suntem doi, ceva ne desparte?!

vineri, 20 august 2010

What's a woman?


Mi se facu dor sa ascult melodii vechi, romantice, numai bune de incantat urechea si alinat (sau alintat) sufletul. Imi veni in minte melodia Vayei con Dios: What's a woman...without a man; what's a man without a woman?!

Ce e femeia fara barbat? Ce e barbatul fara femeie?
La prima vedere totul pare atat de...frumos, atat de magnific, atat de...divin! ...dar dupa o perioada de timp, petrecuta impreuna, cei doi ajung sa-si puna neajunsurile vietii pe umerii celuilalt, astfel incat, ceea ce a fost candva, dispare treptat, undeva intrun coltisor al inimii, uitat in singuratate.

Oare exista o dragoste infinita? O pasiune care chiar daca la un moment dat scade din intensitate, sa aiba forta de a se razvrati si de a reaprinde curajul de a simti? Pare greu, dar nu imposibil. Orice este bun, este si greu de obtinut si tocmai de aceea merita orice farama de timp sacrificata, pentru a-l obtine pe acel cineva, care pentru noi este cel mai bun lucru ce ni s-a intamplat vreodata! Merita investit timp, merita investite emotii, merita sacrificate alte lucruri ce ne-ar putea abate de la gandul dombandirii imposibilului...


Ce este...femeia?
Pentru mine, femeia ideala este persoana care ma intregeste, este fiinta care ma face sa nu imi doresc nimic altceva decat...pe ea! Femeia nu ar trebui sa fie o...povara, o fiinta care te sacaie, ori de cate ori are ocazia, pentru ca nimanui nu ii face placere sa fie batut la cap, indiferent de motiv: fie ca a tresarit o musca, noaptea si incepu sa bazaie pe intuneric, fie ca fatza de masa, din sifonier iesi si incepu, deodata, sa faca pe fantoma nebuna. Motive sunt destule, pentru a scoate omul din sarite, dar...atunci cand facem acest lucru, indiferent de natura sexuala (adica fie barbat sau femeie), trebuie sa ne gandim la un singur lucru: cel care sta cu noi, cel care ne suporta, o face pentru ca...simte ceva pentru noi, dar aceste lucruri duse la extrem, devin "crime" impotriva bunului simt!

In relatia de cuplu, fiecare se modeleaza dupa celalalt, astfel incat...pasiunea sa alimenteze acel imens placut, acea atractie nestavilita, dintre cei doi! De multe ori auzi omuleti spunand: "daca ma iubesti, asa cum pretinzi, ma accepti asa cum esti.." Nici ca se poate mai corect, dar...eroarea intervine atunci cand astepti ca cel de langa tine sa te accepte, dar tu nu esti in stare sa faci acelasi lucru! Si totusi, cel care iubeste, se sacrifica, precum un catelus, in a pastra o legatura stransa cu homo sapiens-ul nesimtit!
Respecta, pentru a fi respectat; accepta-l pe cel de langa tine, asa cum e si cu siguranta vei fi si tu acceptat; iubeste, pentru a intelege ce e iubirea adevarata!



Incepusem sa spun cum este (sau cum ar trebui sa fie) femeia ideala pentru mine. As fi un ipocrit daca as spune ca...aspectul fizic nu conteaza, ca...tot ceea ce conteaza este frumusetea launtrica! Neee... Cat de idiot trebuie sa fii ca sa crezi asa ceva? La prima vedere, acea persoana care ne atrage, trebuie sa fie...superba, din toate punctele de vedere (fizice, evident): sa aiba sanii mari si frumosi, abdomenul plat, fundul nici prea mare, dar nici prea mic, iar fatza sa fie de inger! Eventual sa fie o blonda (si aici nu ma refer la bere), cu ochii albastri, picioare lungi, iar corpul sa fie precum o clepsidra, tras ca prin inel. Suna bine, nu? Da, daaaa! :X
Si totusi, frumusetea asta nu prea dureaza, decat pana in momentul in care papusica Barbie incepe sa deschida guritza ei cea senzuala, iar atunci te minunezi de cicatricile potential erotice, cauzate de un "vast" vocabular, precum o lingura de...apa, intr-o zi torida, undeva intrun pustiu saharian! Ce-i drept, sunt si papusi ceva mai inteligente, gen Elena Udrea sau cate o pitzipoanca vestita, aparuta peste noapte vedeta de televiziune.

Oamenii frumosi sunt oameni seriosi, cu bun simt (dar nu exagerat de mult), il au... pe acel vino-n'coa'...

Hmmm.... sa trecem peste asta!
Titlul ales ma indemna sa vorbesc despre...EA, dar ceva mi-a distras atentia si anume... simplul fapt ca cineva, undeva "ne iubeste"! :))
Despre "EA" ce pot sa spun? Aceleasi vechi, dar noi lucruri si anume..."tot ce imi doresc, e-n privirea ta, fiecare stea, e-n privirea ta; luna e si ea, in privirea ta..." (este tot o melodie, evident; altfel nici ca se poate:P Parlament - Privirea ta). Cum se poate ca...o privire sa iti macine fiinta intr-atat...., incat sa nu-ti poti dori nimic altceva, decat o singura persoana? Cum se poate ca atunci cand persoana pentru care simti ceva, in momentul in care intra in contact cu tine, uiti sa mai respiri, simti noduri in gat si...acei vestiti fluturi in stomac?
Imi dau seama ca...se poate si chiar uitasem acest lucru! Lucrurile aparent marunte, sunt cele mai importante: un sms, un bip, un apel, prin care incearca sa te intrebe de sanatate..., sunt...mai mult decat ajutatoare si aceste lucruri te fac sa exulti, sa intri in extaz si sa simti o bucurie intrinseca de nedescris! Te fac sa te simti cel mai important omulet de pe pamant!!!



La intrebare: what's a woman without a man, nu as prea sti cum sa raspund si tocmai de aceea astept pareri de la cititori! :P...dar what's a man, without a woman? Este un pictor, fara pensula si fara culori, este o zi caniculara, fara un strop de apa (ca tot e la moda canicula), este un copil rasfatat, fara persoana care sa ii alimenteze "viciul". Femeia este luna ce ghideaza sufletele pierdute, in noptile pustii de vara; este rima, dintro poezie; este parfumul unui trandafir, care aruncat intr-o gramada de gunoaie, are puterea de a reda viata necesara infiintarii unui nou scop nobil! Femeia este (sau ar trebui sa fie) o calauza, un ghid al unui strain, pierdut printre troienele infinite de singuratate si tristete!
Femeia este...divinitatea din noi insine!

...
When I need YOU, I just close my eyes and I'm with you!!!

miercuri, 18 august 2010

Here we go again...

Ceea ce se intempla este curios, dar...imi reciteam postarile si ma pierdeam in parsivitatea cuvintelor care imi inglodeaza sentimentele intrun neant pasiv. Hmmm... Ma minunez si eu de ceea ce am scris! :D

Voiam sa incep cu o idee de traire generalista, referitoare la propria-mi persoana si anume simplul fapt ca...ceea ce fac, ceea ce gandesc, se suprapune acelor mirifice trairi pe care nu am vrea sa le pierdem niciodata! Este drept, ratiunea ar trebui sa primeze, dar...ce ne facem atunci cand ratiunea este doar o vedere periferica a gandirii emotionale? Ce ne facem atunci cand ratiunea nici macar nu mai are importanta? Iubesc ca sa traiesc sau traiesc ca sa iubesc? A iubi implica multe; foarte multe, dar foarte putini ne dam seama de aceste lucruri, astfel incat, cei care nu fac fata aleg partea simpla a "iubirii" : sexul de ocazie, intalniri infinte cu multi si variati traitori "cucernici", cuvinte spuse la vrajeala, zambete crispate si diareeice s.a.m.d. Ceea ce ne lipseste este naturaletea si franchetea!

Voiam ca titlul acestei postari sa fie "I think I'm falling for you" (evident, titlul provine dintro melodie, iar mai exact, este o piesa a lui Colbie Caillat :P). De ce acest titlu? Oare nu este evident? Pentru ca asta simt! ...dap, asta simt! :-s Simt acea bariera care ma face sa incerc diferite...ocolisuri pentru a nu deveni un robot sentimental! As vrea sa ii spu respectivei fete ce simt, dar...nu prea pot... :D E atat de simplu sa fac asta, dar totusi, e foarte greu, asa ca mai bine ma abtin si incerc sa comunic cu ea, intro libertate deplina, fara sa o constrang sa ia anumite decizii. Spuneam mai sus ca ratiunea ar trebuie sa primeze, iar in momentul de fata, cam se intampla acest lucru: ma controleaza si ma face sa...devin un ganditor behaviorist.

Singura cale spre succes este sa iti asumi esecul! Ceea ce nu te doboara, te face mai puternic si...dintro zicala asiatica (nu mai tin minte daca e chineza sau altceva): "pentru a cuceri muntele, trebuie ca mai intai sa il cunosti!"

Ce voiam sa punctez? Nu ma plang, legat de deciziile mele! De obicei stau mult si ma gandesc la ce ar fi mai potrivit sa fac... Imi aduc aminte, de unele "zicale" ale unor persoane (fete, in mod deosebit) si anume, ca as fi un cuceritor sau pe scurt, un gigolo! :)) Felul meu de a fi denota o oarecare tendinta de a condamna comportamentul meu si de a-l cataloga drept casanovist! Nu e asa. Neg cu tarie acest lucru! Poate ca am tendinta de a ma apropia de persoanele pe care le stimez, pe care le respect si simt o apropiere neobisnuita, dar...acest lucru, acest comportament nu este sau nu ar trebui sa fie considerat ca urmare a unei tensiuni sexuale! Ce-i drept, prefer compania fetelor, poate si ptr ca lipseste o "ea" din viata mea, dar ca sa fiu sincer, imi este greu sa ma atasez de fete! Mi-e greu sa le consider altceva decat... niste foarte bune prietene.. Imi place sa fiu in compania unora, imi place sa le ascult, sa le "citesc" romanul istoriei sentimentale, pentru ca astfel stiu ce sa evit, pe viitor, atunci cand vine vorba despre sexul frumos. Mi-e greu sa ma atasez de cineva si asta ptr ca, acele persoane cu care am fost, m-au dezamagit, iar prima optiune este sa...cantaresc bine, inainte de a actiona!

Despre aceasta fata, care, in momentul de fata, reprezinta ceva ptr mine, pot spune ca a fost love at first sight... :D Am inceput sa o cunosc si treptat, sa imi dau seama ca este o fiinta deosebita cum rar am intalnit (stiu, e greu de crezut ca este asa, ptr ca exista tendinta de a judeca omul prin natura sentimentelor) si tot ce stiu este ca...felul ei de a fi m-a determinat sa stabilesc criteriile de "apropiere"! Nu mai spun nimic, ptr ca, tot timpul, cuvintele sunt de prisos...
Mai spun doar atat: I think I'm falling for you!!! :X:X:X

Stau si ma-ntreb de ce te plac,
De ce prin visele alese
Alerg incet, fara sa-mi pese
De chipurile-ascunse-n lac...

De ce as vrea sa-ti simt privirea
Sa te ating, sa te-ngradesc
De ce prin lacrimi mai iubesc
Cand am uitat ce-i fericirea?

As vrea sa am, as vrea sa pot
As vrea sa pot uita de toate
Sa pot sa merg cat mai departe,
Sa iau nimicul ca pe-un tot!

Privesc spre cerul plin de stele
Si chipul ti-l zaresc, in noapte
Te-aud, adesea 'n a mele soapte
Te vad, te simt in toate cele!

Doar cand te vad, uit sa respir,
Ma las furat de dulcea-ti privire
Iar printre lacrimi de iubire
Iti simt parfumul de trandafir

E cam nasol sa-mi scriu iubirea
Pierduta-n aste inapte versuri
Oricum, ce spun, n-are-ntelesuri
Ptr ca asta mi-e menirea! :P

miercuri, 11 august 2010

Don't waste your pretty feeling on nothing...





...tot timpul, trebuie sa incep cu...feeling-uri, pentru ca asta ma defineste; nu ma pot abtine!
Am incercat o data sa scriu si despre altceva, dar...inevitabilul s-a produs: iar am dat cu batu-n balta; cred ca am ucis toti pestisorii... :))

Zilele astea am fost nitel confuz, datorita...multor factori: persoanele de langa mine, cuvintele pe care le spun unii sau cuvintele pe care nu le spun, desi ar fi trebuit sa o faca, vremea asta, temperaturile ridicate si mica raceala prin care trec. Sunt confuz pentru ca simt ca sunt nemultumit de mine si reusitele mele, pana in acest moment; sunt confuz pentru ca...de multe ori dau senzatia ca nu stiu ce vreau de la mine (daca as vorbi despre cei din jur, stiu ce vreau de la ei! :P). Imi doresc sa am puterea sa pot schimba ceva, in viata mea, dar nu stiu ce anume sa schimb... Am nevoie de cineva care sa ma ghideze, sa imi arate ce am in fata si ce am in spate, sa imi dea din cand in cand cate o palma dupa ceafa; chiar merit asta!

Simt ca imi irosesc sentimentele pe oameni care nu merita si...cred ca voi inceta sa mai fac asta! Ma simt ca o unealta, uneori cam prea sincera si deschisa... Si se mai mira fetele de ce nu sunt iubite sau de ce sunt inselate?! Uite de asta sunt: pentru ca atunci cand li se ofera, refuza! Tot timpul aspira la Fat Frumos ala, calare pe Lamborghini... Eh, uite ca sunt pe cale sa incetez a mai zburda nevolnic printre capuse; incet-incet, ma voi lasa de meseria de a darui, din prima, din ceea ce am mai bun.




Poate ca ma simt asa si din cauza ca orasul pare mai mult pustiu si mort, decat de obicei, din cauza studentimii care a fugit care pe unde a putut. Imi place aglomeratia, imi place sa traiesc printre fiintele umane si... simt lipsa unei astfel de atmosfere...

Mda... Momentan ma gandesc la multe, dar simt ca imi scapa toate din mana si...nu vreau asta; trebuie sa imi culeg cu atentie gandurile nesubordonate si sa incerc sa le aduc pe drumul cel bun; ceva-ceva trebuie sa iasa. Trebuie sa ma revars din acel mediu ideatic complex si sa reintru pe fagas normal, pentru ca trairile mele au nevoie de ceva...nou; au nevoie de mine, fresh! ...cred ca mai bine ar merge un brain wash, ca sa scap de toti si de toate... Suna bine! dap... cred ca asa voi face.

As fi vrut sa continui cu "what is love", dar imi dau seama ca nu prea ma mai confrunt de multa vreme cu asa ceva; ajung sa cred ca nici eu nu mai stiu ce e dragostea... Stiu doar ca e un sentiment cocotat in varful mai multor trairi si emotii, este un amalgam de...reusite si esecuri totalizate sub copertina unui suflet protector, suflet care transforma toate aceste in...dorinte nestavilite de un imaginar real. Singura dorinta care ne incearca este de a nu imputa o ordine cerebrala, pentru ca magia vietii de lunga durate este acel "let it be" si "always say yes", iar toate sa le faci zambind sincer; cat se poate de sincer!



As putea sa spun ca si micile rautati isi au loc in viata noastra de zi cu zi si chiar e adevarat si sunt necesare! Stai si te gandesti daca e bine sa faci asta, dar de unde stii care este granita dintre bine si rau? Cine stabileste acea granita? Binele este un fapt acceptat in unanimitate, iar raul este un fapt dezaprobat, la fel, in unanimitate, dar...cine stabileste acesti factori? Eh...Ajungem la concluzia ca ce e prea mult strica, fie ca e vorba de bine sau de rau, prea multa iubire sau prea multa ura, prea multa implicare sau prea putina; totul trebuie sa fie moderat, astfel incat sa ai resurse ptr a te putea controla si de a respicui un nou trend...

Inchei cu...don't waste your time on nothing that doesn't worth! Micile nebunii se nasc din mari regrete!

Traieste simplu si eficient...

duminică, 1 august 2010

What is love?





in zilele negre, cu soare,
traiam ca sa-mi revad trecutul;
in zilele de sarbatoare,
voiam sa simt doar inceputul...


What is love?
Ce mai intrebare? E o intrebare la care stim cu totii sa raspundem, dar...nu suntem siguri pe noi, ca acela ar fi raspunsul corect; ...raspunsul e... cat se poate de simplu!

Ma gandeam azi (asa cum o fac mereu, ca doar sunt un mare ganditor al vremii), la ceea ce ar presupune cuvintele "dragoste" si "sex". Fetele spun ca vor sa faca dragoste; baietii, in schimb, vor sa faca sex.... Care este diferenta dintre cele doua? Oare se poate face sex fara dragoste? Dar dragoste fara sex? De ce fetele spun ca vor sa fie iubite, ca simt nevoia de afectiune (acuta sau nu), ca vor o mare atentie din partea bipedului atrofiat de langa ele? Ce inseamna pentru o fata, "parteneriatul" cu un sclav al sexului frumos? Ce inseamna, pentru baiat, o relatie, cu o femela humanoida?




Sa incepem cu inceputul...
Ce reprezinta dragostea? Personal cred ca dragostea este rezultatul tuturor trairilor, emotiilor, sentimentelor, de care are cineva parte, intr-o relatie cu o persoana de sex opus (sau nu), un cumul de "DA-uri" si "NU-uri", rezultate de la inceputurile lui X, in relatia cu Y, asezate intr-o acceptiune optimista si reala!
Ex: Astazi am cunoscut o fata frumoasa foc (care pentru mine este cea mai frumoasa fata pe care am vazut-o vreodata), desteapta mai ceva decat saracutul Einstein, vesela si sprintena ca o veverita, dulce ca mierea pe care Mos Martin tot cauta sa o fure, de la harnicutele zumzaitoare... Pe scurt, o fata care mi-a atras atentia, iar pe moment consider ca ea este "the one", aleasa sufletelului meu! O fi, n-o fi adevarat, vom vedea...
Pornim pe drumul cunoasterii si observam ca...ea este vesela, cum ziceam, dar are si momente in care se comporta ca un babuin in recunoastere, ceea ce ma tumefiaza (ptr scurt timp), este desteapta, dar are momente in care face competitie cu o blonda de mare "valoare" si tot asa. In toata perioada, in care parcurgem acest drum, impreuna, ies la iveala multe si nedorite, dar in masura in care acea persoana chiar reprezinta ceva, ptr mine, acele minusuri nu fac dacat sa imi intareasca convingerea ca ar trebui sa existe mult mai mult (rau), care sa ma faca sa renunt la ea! E guraliva.. Si ce? Poate ca imi place asta la ea! :X E geloasa... Si eu sunt! E...shoppaholica... Nu-i nimic. O voi insoti la cumparaturi (sau in scurtele lungi raiduri printre rafturile tuturor mall-urilor din Romania). Ce mai? O pitziponcareala! :))Si exemple pot fi multe! Nu asta m-ar face sa renunt... Am trait experienta colindatului prin magazine! :)) Nu e chiar asa infricosator.

Si totusi, ce m-ar face sa nu o mai iubesc (daca as simti acest lucru)? Felul ei de a fi! Fiecare persoana este unica, in felul sau si asteapta de la "the one" o unicitate care sa ii apropie. Nu ma simt bine in compania fetelor tacute, timide, de la care scoti, o vorba, cu clestele (unul mare, maaaare); ma indispun fetele de acest gen... Nu imi plac fetele care nu exprima feminitate, fetele care denota o "baietime" sau/si un "non-seven"! si...nu mai spun ce gen de fete nu ma atrag! :P



Revenind la asocierea de termeni care denunta incorectitudinea sentimentala, consider ca ceea ce ii face sau ii tine pe oameni aproape, unul de celalat, este trairea mixta, trairea echilibristica pe cele doua suprafete alunecoase: trairile calde si trairile reci! Trairile calde sunt acele momente vesele din viata de zi cu zi (viata de cuplu): am luat un examen, s-a angajat, am desfacut o cutie de conserva, a devenit fotomodel, peste noapte, etc. Aceste trairi ne fac sa ne apropiem, ne fac sa simtim un punch electrizant acolo, inlauntrul nostru, dandu-ne un sentiment de mandrie, la adresa celui/celei de langa noi. Trairile reci, in schimb, pot deveni o sabie cu doua taisuri, pentru ca unii simt nevoia sa ofere siguranta, altii simt nevoia sa fuga, in momentul in care dau de belea... Sa presupunem ca...azi am fost la facultate si am aflat ca am picat un examen. Persoana de langa noi fie ne poate incuraja, oferindu-ne astfel un suport moral, fie ne poate descuraja, distrugand si acea farama de optimism pe care o mai aveam, ajungandu-se la insulte si poate si la violenta "materiala". Da! Stiu.... Pare a fi greu de crezut ca picarea unui examen poate genera o samanta de scandal, dar ca orice esec, este vazut ca o insuficienta personala si poate duce la o stagnare sau chiar regresie in viata de cuplu, pentru ca il consideram pe cel de langa noi incapabil de a duce la bun sfarsit, un anume lucru.

Relatiile, se spune, sunt cladite pe incredere, respect, darurire reciproca, dar sunt si altele care influenteaza bunul mers al lucrurilor : motivatia profesionala, apetitul pentru viata, sinceritatea si simplitatea exprimarii pozitive, dorintele de cunoastere, explorare si cucerire a teritoriilor necunoscute...



Si totusi, ce este dragostea? Este capacitatea de trecere de la o stare, la alta, fara sa afecteze emotiile celuilalt, in momentele fragile, capacitatea de a mentine vie dorinta de a nu-l pierde pe cel de langa tine, daruindu-te in totalitate (asa ar fi cel mai corect); dorinta de a darui si dorinta de a primi! Vreau sa ma iubesti, ca sa te pot iubi si sa te iubesc, in speranta ca ma vei iubi... Iubirea este simpla; femeia si barbatul nu sunt "fiinte" chiar atat de complexe, dupa cum se aude! Exista un asa-zis razboi intre sexe, doar din dorinta de a complica lucrurile, dar adevarul e ca un barbat nu poate trai fara o femeie, cum nici o o femeie nu poate trai fara barbat. Doamne-Doamne ne-a creat in speranta de a co-exista: Adam si Eva! Oricat de puternici si independenti ne-am crede, tot avem nevoie unii de altii!



De ce iubim? Iubim ptr ca avem nevoie de ceva: siguranta emotionala! In ziua de azi, iubirea se gaseste la nivel inalt, la varste inaintate, de cele mai multe ori si asta ptr ca multi dintre noi avem o conceptie prestabilita: sa traim viata la maxim, cat mai suntem tineri! Cat suntem tineri, rareori acordam acea eticheta, sentimentelor noastre... Incercam sa ne mintim singuri, ca nu am avea nevoie de una si aceeasi persoana, astfel incat, vom fi tot timpul in cautarea a ceva mai bun!
Guess what? Acel "cineva mai bun" nu EXISTA! Astazi te plac pe tine, ptr ca te consider cea mai cea, fiinta din univers; maine voi intalni pe cineva, mai bun decat tine si de aceea trebuie sa te parasesc si asa mai departe! Pe zi ce trece intalnim oameni si oameni...unii mai buni decat ceilalti, dar nimeni nu va fi suficient de bun, incat sa ramana the one and the only! ...si asta ptr ca ajungem se ne consideram prea buni ptr "cineva anume", astfel incat ajungem sa consideram ca nu merita sa ii acordam atentie. De cele mai multe ori, o vom face cand va fi prea tarziu; mult prea tarziu!

= to be continued =

miercuri, 21 iulie 2010

Vreau sa fiu OM printre oameni!

Ce inseamna sa fii OM? Ce nu inseamna sa fii OM? Ce ne impiedica sa fim ceea ce ne dorim? Ce ne impiedica sa visam?


Pentru a afla raspunsuri trebuie sa pornim de la intrebari! Fiecare dintre noi avem intrebari, dar raspunsurile intarzie sa apara si asta nu ptr ca nu ar exista, ci ptr ca incetam a le mai cauta...

Nu de putine ori ma trezesc dimineata cu un car de intrebari, care mai de care mai intrebatoare si, in timp ce ma echipez, ca sa plec la munci, incerc sa caut acele minuscule raspunsuri care ma chinuie! Ca si anonim, ma intreb mereu : "de ce? de ce eu? de ce mi se intampla iar, lucruri de genul?"



Ce inseamna sa fii om?

Hmmm... Chiar? Ce inseamna? Oare cati dintre noi stim cu adevarat sa fim oameni? Zi de zi lucrez cu fiinte care se vor a fi oameni, fiinte care isi cer dreptul si se roaga umanitatii sa au dreptul la rascumparea puritatii sentimentale! DA! Asta e! Asta inseamna sa fii om: sa simti! Ce se intampla atunci cand:

- esti bucuros, ca ai luat un examen, cand afli ca ai strans destui bani, ca sa iti poti lua o masina sau ca...ai castigat un meci de MZ, impotriva unuia dintro divizie superioara!

- esti trist ptr ca...: nu ai luat un examen, nu ai castigat la lotto, nu ai reusit sa strangi destui bani ca sa iti iei acuarele! :-??


Acestea sunt emotii, trairi de moment, dar aceste emotii nu te fac sa te simti om! Aceste emotii vor diparea si locul le vor fi luat de de altele mai captivante si din epoca prezentului!


Ajungem si la ideea trairilor de lunga durata. Acest trairi se datoreaza faptului ca ceva exista, acel ceva are viata, in viata noastra, are suflet, are zambet, are lacrimi, e viu!!! Sunt bucuros pentru ca: exista cineva alaturi de mine, care sa ma inteleaga, exista cineva care sa imi dea sfaturi sau sa ma sustina in momentele grele, sa ma pot confesa, sa pot plange pe umerii acelei pers, exista cineva care stiu ca este acolo doar pentru mine! Intelegandu-te pe tine insuti, ii poti intelege si pe ceilalti; vezi, mai intai, limitele tale, apoi incepe sa pui limite, vezi-ti neajunsurile, apoi incepe sa judeci pe altii! A judeca este foarte usor ptr cel care o face, dar foarte dureros pentru cel care primeste condamnarea!


OM esti atunci cand vei avea capacitatea de a asculta cuvintele mute(fara glas), capcitatea de a vorbi, dar numai in gand, capacitatea de a vedea dincolo de limitele imposibilului, capacitatea de a intelege fiinta de langa tine, fie ca este de natura umana sau animala! OM esti atunci cand plangi, pentru suferinta celui de langa tine, cand te bucuri pentru succesul celui de langa tine, cand stii sa accepti ca nu esti singur pe pamant si nu esti singurul care contezi! Iubeste-ti aproapele, mai mult decat pe tine insuti! Oare cand vom ajunge si noi in acea zona? Oare cand vom fi capabili sa dam, fara sa pretindem ceva in schimb? Sincer? EU cred ca niciodata, ptr unii, rareori ptr marea majoritate si des, ptr cei mai putini dintre noi...


Cand ne vom da seama ca mai exista cineva in preajma noastra si vom tine cont de sentimentele acelei/acelor pers, vom ajunge cat de cat in stadiul de a ne numi OAMENI...dar pana atunc, trebuie sa fim noi insine si...trebuie sa incercam sa ne vedem de lungul nasului!

Ziceam, mai sus, ceva de vise! Oare cati dintre noi stim sa visam? A visa nu este interzis, dar, uneori, ajungem in zona prostiei, o zona de care evitam sa ne indepartam... Avem dreptul de a visa, avem dreptul sa ne prostim dar o data cu drepturile, avem si OBLIGATII!!! Obligatia de a inceta sa ne tinem de un "vis" fara viitor, obligatia de a reveni cu viata, de pe taramul prostiei si de a incerca sa fim utili societatii, dar mai ales noua! Sa fim noi insine! Avem obligatia de a fi ceva in lumea asta, in viata pe care nu incetam sa o ponegrim, sa o denigram si sa nu ii intelegem intelesul.

E bine sa visam, dar trebuie sa stim cand sa ne trezim!


Eu sunt ala sentimental care tine cont de ceea ce se intampla in jurul meu si incerc sa ii dau importanta, chiar daca nu imi reuseste intotdeauna! Ma doare cand sufar, dar nu plang, ma bucur atunci cand am satisfactii, dar refuz sa o arat si asta nu ptr ca as fi ipocrit, ci ptr ca ma gandesc si la cel de langa mine. Poate in mom in care eu ma bucur ptr un succes, el sa fie invinsul si....in acel moment sufara, ptr ca a pierdut!

Uneori uit sa zambesc, uit sa iubesc, uit sa privesc lumea din jur, dar cand deschid ochii, cand imi revin in simtiri imi dau seama ca...viata e scurta si trebuie traita! Da, trebuie traita, dar nu asa cum o inteleg unii, ci trebuie traita cu folos...ptr cei de langa noi! pentru cei care sunt si pentru cei care vor fi, care vor urma!

La ce e bun acest lucru? Gandeste-te ca nu esti singurul care ar face asta; au facut-o si altii inaintea ta, dar tu nu i-ai dat importanta! A facut-o pentru tine, generatia viitorului....

Nu uita: fii tu insuti, pentru cei de langa tine!