luni, 22 noiembrie 2010

Nimic

Viata... Ce este viata? La fel pot adresa si reversul: ce nu este viata?

Viata este o insiruire de intamplari, evenimente, planificari, momente spontane si asa mai departe. Si totusi ce este viata? Viata este un punct, aruncat alandala pe harta istoriei, este o pata neagra, pentru unii, o pata roz, pentru altii si o pata incolora, pentru marea majoritate! Viata este un calvar, daca nu stii sa pui ordine in ea, dar poate fi si o reusita, daca incerci sa te vezi asa cum esti, sa te accepti, sa ii accepti pe ceilalti si sa le acorzi o sansa, pentru ca...unii chiar merita aceasta sansa! Nu este vorba despre o a doua sansa, ci de...singura sansa care te poate face sa iti dai seama de ceea ce esti, de ceea ce esti capabil.



Multi dintre noi acordam sanse doar acelora pe care ii cunoastem, fara insa sa tinem cont si de postura de fiinte complexe, fara numar, fara exceptii! Fara sa tinem cont de...inferioritatea numerica slab dezvoltata de catre toti agaricii si fara sa tinem cont de minunatia ce se poate ascunde in sufletul celui de langa tine!!! "Eu sunt creat pentru mine si numai pentru mine....ceilalti nu au nici o sansa in fata mea, pentru ca eu sunt cel mai tare!"

Comoditatea, ipocrizia, dorinta sau setea de revansa/razbunare ne fac sa fim niste calamitati sentimentale! De ce ne-ar interesa ce il doare pe celalalt? Asta e... Fiecare cu patratica lui. nu? Mda... Cam asa gandesc unii si uite asa ajungem sa vedem peste tot numai egoism, raceala, prefacatorie, inselatorie, materialism si asa mai departe. Toate acestea pentru ca...ne punem mai presus decat orice, fara sa tinem cont de sentimentele care se ascund in inima, de acum, antica si stivita de faradelegile nebuloasei crispate...
Crisparea magrebiana sau creolata, profunzimea diareeca prin care unii isi diseaca zambetul secular sunt dovezi ale "patriotismului" de care dam dovada, cu totii, fara exceptii, in momentele in care intervin nevoile fara rezultat a ceea ce inseamna umanitatea.



Personal mi-e jena si nu de putine ori ma uit pierdut in gol, ma afund in gandire si meditez la inexistenta existentei realului comun... Ceea ce inseamna EU nu este egal cu Tu, dar nici EI nu sunt mai prejos! Cine sunt EU? Cine esti TU? Cine sunt ei? Diferente enorme intre toti acestia, dar...nu exista nici o diferenta si asta ptr ca avem pretentia de a ne numi oameni, unii chiar umani, fiinte rationale, fiinte care sunt "injunghiate" de sentimente, emotii, ori de cate ori se iveste ocazia contactului cu NOUL! Mediocritatea meditativa ne face sa fim slugi ale impotentei si nepasarii, ne face sa fim sclavi ai propriilor nevoi, iar reusitele, in plan material nu ajung sa fie decat niste esecuri, in cele din urma... Dragostea nu se poate cumpara, dar se poate inchiria; sentimentele nu pot fi cumparate, dar pot fi mimate; pretuirea pe care ti-o aduce cel de langa tine nu poate fi cumparata, ci doar...inchipuita! Toate acestea necesita efort, incredere acordata, sinceritate, munca silnica, la nivel cognitiv, iar emotional nu poti decat sa speri ca....sentimentele si emotiile pozitive le inving pe cele negative.



Eu sunt EU, dar pot fi si TU, daca vreau. Drumul vietii este mai mult decat intortocheat, iar uneori il strabate o asa ceata, incat...cel de langa tine este singura persoana care mai conteaza, pentru a te indruma si sustine. Exista libertate intre noi? Dar libertatea mea, exista?

duminică, 21 noiembrie 2010

Dac-ai sti...

Incerc sa-mi inteleg gandirea, incerc sa ma-nteleg si tac.
Incerc sa imi adun privirea in clipele pierdute-n pat,
Incerc sa caut, ce odata, se razvratea pe sub lumina,
Sa caut visele prin care, eu te vedeam mereu divina...

Vise in care surasul tau era o mare,
Un strop de umbra in racoare,
O magica fiinta-ntortocheata
O dulce fata alintata

Eram, atunci, purtat de ingeri, in bratele-ti spre paradis
Dar cum am si ajuns la poarta, deodata poarta s-a inchis!
Stateam plagand la poarta ta, strigand si cautand privirea,
Privire ce nu demult, candva, parea sa-mi inlesneasca firea...

Eram pierdut si inca sunt,
Incerc sa inteleg de ce in gand
Ingerii sunt calzi, divini,
Iar pe pamant presara spini!

Eu nu sunt tu, tu nu esti eu, nu-i nimeni care e ca mine,
Si daca-ar fi, cine sa creada ca viata nu-i decat... un voal pe sine ?!
Nu sunt ca tine, pentru ca esti un unicat in a ta lume
Dar pot si eu, sa-ntruchipez, orice-ti doresti.. Si chiar pe bune!

Un suflet frant, pios, nebun,
UN tip...cam beat, pierdut in drum...
Asta sunt eu, nebun de tine!
Si uite asa astept sa treaca...
Trenul pierdut, prin gara vechilor suspine....

Rece, ca tine...

Unde esti? dar unde sunt?
De ce tot timpul plang in mine
Si-mi car doar lacrimi si suspine;
De cine-ncerc sa ma ascund?

Imi vad in ganduri neputinta,/
O vad, o las sa imi surada;/
Imi las doar gandul sa se-auda,/
Sa-mi revigorez credinta...


Se-abat in zare drumuri scunde,
Se pierd dorintele celeste,
Dar asa cum pier toate aceste,
Asa si trupu-mi se ascunde...

Nu vad nimic, si simt la fel
Te vad in chipuri de licoare
Dar cum te vad, chipu-ti dispare;
Nu e nimic! E gol si el.

De-ar fi sa vii, de-ar fi sa pleci,
De-ar fi sa tremur cand te vad
Sa-ti simt caldura si sa cred
Ca nu ai simturile reci!

La ce folos ca esti mereu
UN chip sortit in gandul meu?
De ce, mereu, a ta privire
Imi ia dreptul la fericire?

joi, 21 octombrie 2010

Eu, pentru mine...

Din cerintele celeste, se strecoara cate-un vis,
Din dorintele pierdute se naste un paradis...
Toate chipurile sterse, isi dau viata reciproc
Si din toate acele patimi, doar luminile se-ntorc!
Totul este-un strop de raza, un suras ametitor,
Toate clipele trecute, se intorc rescrise-n zbor...

Am uitat ce-am fost odata, am uitat sa scriu iubirea,
Nimeni nu m-a invatat ca poate, drumul catre fericire
Este undeva alaturi, in sufletu-mi intortocheat,
Iar stiintele adverse m-au facut de l-am uitat...
Nimeni nu ma poate face, sa incerc sa redvin
O natura fara umbra, un cautator meschin!

Zambetul imi este-alaturi, ma-nconjoara si traieste,
Sufletul imi este raza, ce tot timpul reuseste
Sa ma faca sa-nteleg ca traiesc doar cat exist
Iar nimic nu e mai jalnic, decat sa decad, iar trist!
Eu zambesc pentru ca pot si iubesc, doar e permis...
De ce m-ar face altul sa plutesc spre interzis?

duminică, 26 septembrie 2010

Uses omebod ytol ove

Once upon a time...cam asa incep, de obicei, povestile, evident, in engleza, ca in romana ar suna asa...: a fost odata ca niciodata, ca de nu ar fi, nu s-ar mai povesti...., bla, bla, bla... Povestile sunt, de cela mai multe ori cu un happy ending: printesa a fost salvata de flacaul cel vitez, din ghiarele balaurului sau din vraja nu stiu care babornite, ce se crede vrajitoare!
In viata de zi cu zi, traim si noi, fiecare, cate o poveste, care mai de care mai...speciala si asta nu din cauza faptului ca ar veni un print, calare pe cal alb, care sa salveze printesa de furia babornitei, ci mai degraba printul nu este decat...speranta, care sa ne salveze de vraja deznadejdii! Pitzipoancele si pitziponcarelile pe care le vedem si pe care, "chipurile", nu le apreciem sunt cele care ne fac viata mai usoara, indiferent daca suntem fete sau baieti, ptr ca...acele fete sunt un model ptr noi. Un model nu trebuie sa fie, in mod special, pozitiv, ci pur si simplu un fapt care sa scoata ceva in evidenta; este acel ceva care a scos capul in fata, avand curajul de a fi , de a exista! ...daca este aprobat sau dezaprobat, asta este o alta poveste...



Nu voiam sa aduc asta in discutie, asa ca nici nu mai continui.
Titlul pe care l-am dat postarii nu este gresit sau...este gresit, dar intentionat: "use somebody to love!" Aceasta...sintagma este des folosita, in mintea mea cea inchistata, dar...daca tot o folosesc, cred din ce in ce mai mult in ea. Motivul este simplu (cel putin in viziunea mea): 2 is better that 1 !
In doi exista viata, in doi exista iubire, daruire, sentimentul de unitate, exista dorinta, se simte implinirea, lucrurile, chiar si cele mai dificile sunt mai usor de dus la indeplinire, daca....exista cineva care sa-ti fie alaturi, cineva care sa te sustina la bine, dar mai ales la greu!!! In doi ai parte de....lumea intreaga, pe care o gasesti in persoana de alaturi...
"Poate pentru lume esti o singura persoana, dar pentru mine esti lumea intreaga!";
"Inima mea bate, dar numai tu o poti asculta..."
"Zambetul tau, privirea ta, daca le-as zari, in fiecare dimineata, ptr tot restul vietii, ar fi cele mai mari comori de pe pamant!"
"Singurile minuni petrecute in viata mea au fost atunci cand te-am intalnit, m-ai facut sa ma indragostesc de tine si faptul ca ai ramas si esti inca langa mine..."



Este adevarat ca iubirea trece prin stomac, dar important este ca nu se opreste acolo. Multi spun ca in zilele noastre nu mai intalnim iubiri adevarate, ptr ca mai toata lumea este in cautarea fericirii aurii, verzi, etc. Acele persoane vor fi fericite, dar pana la un punct si apoi gata! Cand isi vor da seama ca au gresit, se vor lasa de meseria de superficialitate, dar poate ca atunci va fi prea tarziu; mult prea tarziu....

Fericirea este o...gaselnita care ne simplifica existenta, intr-un mod complicat!
Viata in doi este nebunie curata, dar este o nebunie ce ne tine in viata! Nimic nu este mai placut decat sa iubesti si sa fii iubit, intr-un mod atat de sincer, incat o viata nu ar ajunge sa iubesti pe acea persoana atat de draga noua...

I can't stand to fly, I'm not that naive[...];
I'm nore than a bird, I'm more than a plane
(five for fighting - superman)



I really miss that.... :(

A fost un inceput ce s-a sfarsit,
Si un sfarsit ce ce-si cauta-nceputul.
Din lumile neintelese, poate renaste un nou nimic
Din toate acele stari de veghe apune-o lume, cate-un pic....
Traiam sa inteleg neintelesul,
traiam sa colind universul
Eram mereu o umbra, poate,
Ce-si rasfira credinta-n noapte
Un nor de negura nestinsa,
Un luptator, in zari nescrise
Iar toata patima intinsa
Avea sa cada-n carti inchise!

Nimic nu pare a fi ceva,
Dar totul este-un strop de vis...
Privirea dulce ce n-o pot vedea,
Sarutul care imi este interzis...

Visez o lume-nchipuita de dor ascuns, de ploi suave,
Visez s-adorm, inca o data, in bratele-ti moi si firave
As vrea sa-ti simt cat mai aproape, buzele-ti dulci,
Sa simt mireasma de parfum, sa ma seduci...
Visez sa vreau sa mai visez, un strop de lacrima nebuna
As vrea sa pot, as vrea sa simt acele clipe...impreuna!

As vrea sa fac atat de multe, dar ai plecat; tu nu mai esti!
Acum doar caut happy-end-uri, asa cum vad doar in povesti...
Ai fost candva o lume-ntreaga, un suflet cald si primitor,
Ai fost o raza de speranta si al meu inger pazitor,
Ai devenit o umbra rece, un plans pierdut, in amintiri
Si toate-acele clipe calde, nu mai sunt decat "fostele iubiri"!

Mi-e dor de clipele plecate, in univers, pierdute-n zbor,
Mi-e dor de clipele in care nici nu stiam ce-i ala dor....

sâmbătă, 18 septembrie 2010

Coltul de rai

In lucruri simple ma regasesc
In visuri ascunse pretind ca iubesc,
Astept doar sa caut si stau sa culeg,
Astept sa devin un pui ingeresc,
Un strop de speranta si sa imi doresc
Sa am ce m-ar face sa nu mai alerg!

Tristetea ma face sa vreau sa m-ascund
De lume sa fug, sa ma intrepatrund...
As vrea sa incep sa nu mai decad
Sa caut prin vise tristetea celesta,
Sa-nvat sa-nteleg minunea adversa
Si-atunci cand e greu, nu vreau sa mai cad!

In cine sa cred? pe cine sa strig?
Pe cine, in brate, mai pot sa cuprind
Fara sa plang, atunci cand mi-e dor?
Pe cine-as putea sa stiu ca ating,
Si plin de nadejde, doru-mi sa sting?
Cine-ar putea sa ma-nvete sa zbor?

E noapte, e frig, e-un vuiet amar,
Iar colturile noptii se definesc in glosar...
Isi pierd din culoare, acele cuvinte
Care odata se razvrateau ambiental
Insa, acum, totul e trist, e-atat de banal
E-o atmosfera suava, cersind prin morminte...

Coltul de rai e-un copil mofturos,
E clipa nebuna intoarsa pe dos,
Un vis ascendent spre naravuri desarte...
As vrea, doar sa simt, atunci cand traiesc,
As vrea sa-nteleg de ce mai iubesc,
Iar cand suntem doi, ceva ne desparte?!

vineri, 20 august 2010

What's a woman?


Mi se facu dor sa ascult melodii vechi, romantice, numai bune de incantat urechea si alinat (sau alintat) sufletul. Imi veni in minte melodia Vayei con Dios: What's a woman...without a man; what's a man without a woman?!

Ce e femeia fara barbat? Ce e barbatul fara femeie?
La prima vedere totul pare atat de...frumos, atat de magnific, atat de...divin! ...dar dupa o perioada de timp, petrecuta impreuna, cei doi ajung sa-si puna neajunsurile vietii pe umerii celuilalt, astfel incat, ceea ce a fost candva, dispare treptat, undeva intrun coltisor al inimii, uitat in singuratate.

Oare exista o dragoste infinita? O pasiune care chiar daca la un moment dat scade din intensitate, sa aiba forta de a se razvrati si de a reaprinde curajul de a simti? Pare greu, dar nu imposibil. Orice este bun, este si greu de obtinut si tocmai de aceea merita orice farama de timp sacrificata, pentru a-l obtine pe acel cineva, care pentru noi este cel mai bun lucru ce ni s-a intamplat vreodata! Merita investit timp, merita investite emotii, merita sacrificate alte lucruri ce ne-ar putea abate de la gandul dombandirii imposibilului...


Ce este...femeia?
Pentru mine, femeia ideala este persoana care ma intregeste, este fiinta care ma face sa nu imi doresc nimic altceva decat...pe ea! Femeia nu ar trebui sa fie o...povara, o fiinta care te sacaie, ori de cate ori are ocazia, pentru ca nimanui nu ii face placere sa fie batut la cap, indiferent de motiv: fie ca a tresarit o musca, noaptea si incepu sa bazaie pe intuneric, fie ca fatza de masa, din sifonier iesi si incepu, deodata, sa faca pe fantoma nebuna. Motive sunt destule, pentru a scoate omul din sarite, dar...atunci cand facem acest lucru, indiferent de natura sexuala (adica fie barbat sau femeie), trebuie sa ne gandim la un singur lucru: cel care sta cu noi, cel care ne suporta, o face pentru ca...simte ceva pentru noi, dar aceste lucruri duse la extrem, devin "crime" impotriva bunului simt!

In relatia de cuplu, fiecare se modeleaza dupa celalalt, astfel incat...pasiunea sa alimenteze acel imens placut, acea atractie nestavilita, dintre cei doi! De multe ori auzi omuleti spunand: "daca ma iubesti, asa cum pretinzi, ma accepti asa cum esti.." Nici ca se poate mai corect, dar...eroarea intervine atunci cand astepti ca cel de langa tine sa te accepte, dar tu nu esti in stare sa faci acelasi lucru! Si totusi, cel care iubeste, se sacrifica, precum un catelus, in a pastra o legatura stransa cu homo sapiens-ul nesimtit!
Respecta, pentru a fi respectat; accepta-l pe cel de langa tine, asa cum e si cu siguranta vei fi si tu acceptat; iubeste, pentru a intelege ce e iubirea adevarata!



Incepusem sa spun cum este (sau cum ar trebui sa fie) femeia ideala pentru mine. As fi un ipocrit daca as spune ca...aspectul fizic nu conteaza, ca...tot ceea ce conteaza este frumusetea launtrica! Neee... Cat de idiot trebuie sa fii ca sa crezi asa ceva? La prima vedere, acea persoana care ne atrage, trebuie sa fie...superba, din toate punctele de vedere (fizice, evident): sa aiba sanii mari si frumosi, abdomenul plat, fundul nici prea mare, dar nici prea mic, iar fatza sa fie de inger! Eventual sa fie o blonda (si aici nu ma refer la bere), cu ochii albastri, picioare lungi, iar corpul sa fie precum o clepsidra, tras ca prin inel. Suna bine, nu? Da, daaaa! :X
Si totusi, frumusetea asta nu prea dureaza, decat pana in momentul in care papusica Barbie incepe sa deschida guritza ei cea senzuala, iar atunci te minunezi de cicatricile potential erotice, cauzate de un "vast" vocabular, precum o lingura de...apa, intr-o zi torida, undeva intrun pustiu saharian! Ce-i drept, sunt si papusi ceva mai inteligente, gen Elena Udrea sau cate o pitzipoanca vestita, aparuta peste noapte vedeta de televiziune.

Oamenii frumosi sunt oameni seriosi, cu bun simt (dar nu exagerat de mult), il au... pe acel vino-n'coa'...

Hmmm.... sa trecem peste asta!
Titlul ales ma indemna sa vorbesc despre...EA, dar ceva mi-a distras atentia si anume... simplul fapt ca cineva, undeva "ne iubeste"! :))
Despre "EA" ce pot sa spun? Aceleasi vechi, dar noi lucruri si anume..."tot ce imi doresc, e-n privirea ta, fiecare stea, e-n privirea ta; luna e si ea, in privirea ta..." (este tot o melodie, evident; altfel nici ca se poate:P Parlament - Privirea ta). Cum se poate ca...o privire sa iti macine fiinta intr-atat...., incat sa nu-ti poti dori nimic altceva, decat o singura persoana? Cum se poate ca atunci cand persoana pentru care simti ceva, in momentul in care intra in contact cu tine, uiti sa mai respiri, simti noduri in gat si...acei vestiti fluturi in stomac?
Imi dau seama ca...se poate si chiar uitasem acest lucru! Lucrurile aparent marunte, sunt cele mai importante: un sms, un bip, un apel, prin care incearca sa te intrebe de sanatate..., sunt...mai mult decat ajutatoare si aceste lucruri te fac sa exulti, sa intri in extaz si sa simti o bucurie intrinseca de nedescris! Te fac sa te simti cel mai important omulet de pe pamant!!!



La intrebare: what's a woman without a man, nu as prea sti cum sa raspund si tocmai de aceea astept pareri de la cititori! :P...dar what's a man, without a woman? Este un pictor, fara pensula si fara culori, este o zi caniculara, fara un strop de apa (ca tot e la moda canicula), este un copil rasfatat, fara persoana care sa ii alimenteze "viciul". Femeia este luna ce ghideaza sufletele pierdute, in noptile pustii de vara; este rima, dintro poezie; este parfumul unui trandafir, care aruncat intr-o gramada de gunoaie, are puterea de a reda viata necesara infiintarii unui nou scop nobil! Femeia este (sau ar trebui sa fie) o calauza, un ghid al unui strain, pierdut printre troienele infinite de singuratate si tristete!
Femeia este...divinitatea din noi insine!

...
When I need YOU, I just close my eyes and I'm with you!!!