duminică, 21 noiembrie 2010

Rece, ca tine...

Unde esti? dar unde sunt?
De ce tot timpul plang in mine
Si-mi car doar lacrimi si suspine;
De cine-ncerc sa ma ascund?

Imi vad in ganduri neputinta,/
O vad, o las sa imi surada;/
Imi las doar gandul sa se-auda,/
Sa-mi revigorez credinta...


Se-abat in zare drumuri scunde,
Se pierd dorintele celeste,
Dar asa cum pier toate aceste,
Asa si trupu-mi se ascunde...

Nu vad nimic, si simt la fel
Te vad in chipuri de licoare
Dar cum te vad, chipu-ti dispare;
Nu e nimic! E gol si el.

De-ar fi sa vii, de-ar fi sa pleci,
De-ar fi sa tremur cand te vad
Sa-ti simt caldura si sa cred
Ca nu ai simturile reci!

La ce folos ca esti mereu
UN chip sortit in gandul meu?
De ce, mereu, a ta privire
Imi ia dreptul la fericire?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu