The day light....

E prima data cand postez ceva, ziua in amiaza mare! :D
Am luat o pauza (de la invatat, cica :P). Am luat o pauza de la viata, de la sentimente, de la ziua de azi, de la...mine! Does hurt when I cry? Nu stiu! Nu prea obisnuiesc sa plang, in exterior; incerc sa imi pun acea masca, day by day, incerc sa fiu, happy, sa zambesc, sa daruiesc caldura, sa strang toata lumea intrun colt...doar al meu! :) E greu sa-i faci pe cei din jur sa te inteleaga, sa-i faci sa intre in pielea ta, sa le arati ca si tu esti un omulet special. E greu pentru ca fiecare are propria lume, propriile dogme, propriile vise, propria viziune despre viata! E greu sa patrunzi intro alta lume, decat a ta, sa te faci un obisnuit al locurilor, sa te adaptezi, pentru ca te incapatanezi sa fii tu, daca esti un om de caracter (aici nu vorbesc de acei prefacuti care ar da orice, ar imbraca orice forma, doar pentru a fi acceptati sau a obtine ceva; aceia nu sunt oameni de caracter!)...

Ce-ar fi daca, ai renunta, chiar si pentru cateva clipe, la ego-ul tau, la visele tale, la perfectiune, la...imposibil? Ce-ar fi daca...ai lasa meschinaria, dulcegariile artificiale, impotenta simbolistica si toate visurile de pe taramuri feereice, fantasme care iti creeaza un neadevar absolut?

Omul e obisnuit sa viseze la...pasarele, la caii verzi de pe peretii albastri, la lumi paralele si la micutii aia verzi care spun basme neintelese! Un visator. Un romantic. Un.... aiurit! Acesta e omul! dar cu totii visam si nu e nimic rau in asta; mai rau e ca nu ne trezim din visare si ne petrecem o viata cautand ceva ce nu vom gasi niciodata!
Si eu visez. Pana acum am visat la:
- Am vrut sa fiu fotbalist! Pentru o perioada chiar am reusit, am jucat fotbal vreo...2-3 ani, in liceu, dar mi-a fost frica... Mi-a fost frica de parinti, ca vor afla (ai mei fiind impotriva; dar tot au aflat :D), asa ca am renuntat cand mi s-a ivit o sansa mare...! Mi-a fost frica sa nu-mi ratez viitorul; am avut de ales intre scoala si fotbal, asa ca am ales scoala (proasta decizie :D). Mi-a fost frica de ce puteam face! Eram bunicel, imi placea mult, visam zi si noapte numai fotbal; cum se zice, mncam fotbal pe paine! :D Abia asteptam sa plec la antrenament, abia asteptam sa ma echipez, sa intru pe teren si...sa arat de ce sunt in stare. Chiar si acum, din cand in cand, mai visez la asta si...regret, oarecum, ca nu am avut curaj sa-mi urmez visul!
- Am vrut sa scriu (si inca mai vreau)! "Pe timpuri" scriam versuri. In fiecare zi scriam cel putin o poezie! ...pana cand, intro buna zi, mi-a venit o pasarica ciudatzica si mi-a zis sa scap de caietul cu versuri, asa ca...l-am aruncat. Pur si simplu l-am aruncat la cos! Nu stiu de ce am facut asta. Probabil e o nesiguranta pe care o aveam, incercam sa ma ascund de ceilalti, care nu erau ca mine, dar pe care eu incercam sa ii imit. Ei erau cu bancurile de prost gust, incercam si eu, ei le chinuiau pe fete, le chinuiam si eu, ei faceau panarama la ore, eu de ce sa nu fac? Dar si aici, exista o oarecare limita. Nu am avut curaj sa fumez, sa beau, sa merg in fiecare zi dupa ore la o sala de jocuri sau de pariuri. Toate astea se intamplau in primii 2 ani de liceu, in care, se spune ca iti experimentezi puterea limitelor!
Revin la scris. Acum, scriu din nou, dar nu versuri, pentru ca nu mai am inspiratie, nu mai am o muza, nu mai am placerea pe care o aveam pe-atunci! Cu siguranta va exista cineva special, pentru care voi incerc sa scriu versuri, din nou. Acum scriu...proza! Incerc sa scriu ceva...real, incerc sa scriu sau mai bine zis sa fac o analiza, un studiu. Mi-am dorit, dintotdeauna, sa fiu jurnalist!:D
- Am vrut sa...ajut lumea, in special copiii. Ador copiii! Ii ador pe aia mici, de la nou-nascuti, pana la aceia care incearca sa rupa cateva cuvinte, pentru a-si face intrarea in umea asta... Vreau sa predau, vreau sa aprofundez psihologia copilului, psihologia cuplului si a familiei, sa o studiez, sa o pun in practica si sa fac cercetari! Cred ca psihologia, facultatea de psihologie a fost cea mai buna alegere din viata mea (iar liceul de economie si facultatea de economie cele mai proaste alegeri, alegeri pe care, am fost fortat sa le fac, dar cu toate astea, nu le regret prea mult, pentru ca am invatat ceva).

Daca tot e sa vorbim despre alegeri, despre decizii proaste, prima pe lista ar fi...o fata (ce altceva ar putea fi :P). O fata care va ramane pentru mult, mult timp in topul preferintelor mele! :( o persoana cum rar se gaseste pe lumea asta... Ea m-a vrut, eu nu, iar asta voi regreta cat voi trai! Am judecat-o gresit, i-am atribuit alte calitati decat cele pe care le avea, am vazut o alta persoana, alti ochi, alt zambet; am...gresit!!! :(

Am visat destul! Ma doare capul..., ma doare tot...