luni, 22 noiembrie 2010

Nimic

Viata... Ce este viata? La fel pot adresa si reversul: ce nu este viata?

Viata este o insiruire de intamplari, evenimente, planificari, momente spontane si asa mai departe. Si totusi ce este viata? Viata este un punct, aruncat alandala pe harta istoriei, este o pata neagra, pentru unii, o pata roz, pentru altii si o pata incolora, pentru marea majoritate! Viata este un calvar, daca nu stii sa pui ordine in ea, dar poate fi si o reusita, daca incerci sa te vezi asa cum esti, sa te accepti, sa ii accepti pe ceilalti si sa le acorzi o sansa, pentru ca...unii chiar merita aceasta sansa! Nu este vorba despre o a doua sansa, ci de...singura sansa care te poate face sa iti dai seama de ceea ce esti, de ceea ce esti capabil.



Multi dintre noi acordam sanse doar acelora pe care ii cunoastem, fara insa sa tinem cont si de postura de fiinte complexe, fara numar, fara exceptii! Fara sa tinem cont de...inferioritatea numerica slab dezvoltata de catre toti agaricii si fara sa tinem cont de minunatia ce se poate ascunde in sufletul celui de langa tine!!! "Eu sunt creat pentru mine si numai pentru mine....ceilalti nu au nici o sansa in fata mea, pentru ca eu sunt cel mai tare!"

Comoditatea, ipocrizia, dorinta sau setea de revansa/razbunare ne fac sa fim niste calamitati sentimentale! De ce ne-ar interesa ce il doare pe celalalt? Asta e... Fiecare cu patratica lui. nu? Mda... Cam asa gandesc unii si uite asa ajungem sa vedem peste tot numai egoism, raceala, prefacatorie, inselatorie, materialism si asa mai departe. Toate acestea pentru ca...ne punem mai presus decat orice, fara sa tinem cont de sentimentele care se ascund in inima, de acum, antica si stivita de faradelegile nebuloasei crispate...
Crisparea magrebiana sau creolata, profunzimea diareeca prin care unii isi diseaca zambetul secular sunt dovezi ale "patriotismului" de care dam dovada, cu totii, fara exceptii, in momentele in care intervin nevoile fara rezultat a ceea ce inseamna umanitatea.



Personal mi-e jena si nu de putine ori ma uit pierdut in gol, ma afund in gandire si meditez la inexistenta existentei realului comun... Ceea ce inseamna EU nu este egal cu Tu, dar nici EI nu sunt mai prejos! Cine sunt EU? Cine esti TU? Cine sunt ei? Diferente enorme intre toti acestia, dar...nu exista nici o diferenta si asta ptr ca avem pretentia de a ne numi oameni, unii chiar umani, fiinte rationale, fiinte care sunt "injunghiate" de sentimente, emotii, ori de cate ori se iveste ocazia contactului cu NOUL! Mediocritatea meditativa ne face sa fim slugi ale impotentei si nepasarii, ne face sa fim sclavi ai propriilor nevoi, iar reusitele, in plan material nu ajung sa fie decat niste esecuri, in cele din urma... Dragostea nu se poate cumpara, dar se poate inchiria; sentimentele nu pot fi cumparate, dar pot fi mimate; pretuirea pe care ti-o aduce cel de langa tine nu poate fi cumparata, ci doar...inchipuita! Toate acestea necesita efort, incredere acordata, sinceritate, munca silnica, la nivel cognitiv, iar emotional nu poti decat sa speri ca....sentimentele si emotiile pozitive le inving pe cele negative.



Eu sunt EU, dar pot fi si TU, daca vreau. Drumul vietii este mai mult decat intortocheat, iar uneori il strabate o asa ceata, incat...cel de langa tine este singura persoana care mai conteaza, pentru a te indruma si sustine. Exista libertate intre noi? Dar libertatea mea, exista?

2 comentarii:

  1. "Viata e doar un drum spre moarte" - Uzzy

    RăspundețiȘtergere
  2. Societatea ne face sa fim asa :). Lumea in care traim ne "programeaza" sa fim egoisti, e mult mai usor sa supravietuiesti asa.

    Egoismul nu e neaparat ceva rau - gandeste-te ca multi oameni fac lucruri bune pur si simplu sa se simta bine fata de ei. Nu stiu cum numesti tu asta, dar pentru mine si asta e o forma de egoism.

    Personal am ajuns la concluzia ca "pe cine nu lasi sa moara, nu te lasa sa traiest" - mi sa intamplat asta de mai multe ori, deci mi se pare normal sa ma gandesc de doua ori inainte de a ajuta pe cineva.

    In opinia mea nu egoismul este problema oamenilor, ci faptul ca sunt plini de prejudecati, ignoranti, superficiali. Din contra, consider ca egoismul ne ajuta intr-o oarecare masura sa evoluam.

    RăspundețiȘtergere